Proverbe
capítulo 8
verso 1
Nu strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?
verso 2
Ea se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii,
verso 3
şi strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:
verso 4
„Oamenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.
verso 5
Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!
verso 6
Asculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.
verso 7
Căci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!
verso 8
Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n`au nimic neadevărat nici sucit în ele.
verso 9
Toate sînt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa.
verso 10
Primiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump.
verso 11
Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.
verso 12
Eu, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.
verso 13
Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura… mincinoasă, iată ce urăsc eu.
verso 14
Dela mine vine sfatul şi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea.
verso 15
Prin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte.
verso 16
Prin mine cîrmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pămîntului.
verso 17
Eu iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.
verso 18
Cu mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.
verso 19
Rodul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.
verso 20
Eu umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,
verso 21
ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu visteriile.
verso 22
Domnul m`a făcut cea dintîi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.
verso 23
Eu am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul.
verso 24
Am fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape;
verso 25
am fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,
verso 26
cînd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii.
verso 27
Cînd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului,
verso 28
cînd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului,
verso 29
cînd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului,
verso 30
eu eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui,
verso 31
jucînd pe rotocolul pămîntului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.
verso 32
Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!
verso 33
Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.
verso 34
Ferice de omul care m`ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.
verso 35
Căci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.
verso 36
Dar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.
Libros
