Psalmii
Salmo 78
verso 1
(O cîntare a lui Asaf.) Ascultă, poporul meu, învăţăturile mele! Luaţi aminte la cuvintele gurii mele!
verso 2
Îmi deschid gura şi vorbesc în pilde, vestesc înţelepciunea vremurilor străvechi.
verso 3
Ce am auzit, ce ştim, ce ne-au povestit părinţii noştri,
verso 4
nu vom ascunde de copiii lor; ci vom vesti neamului de oameni care va veni laudele Domnului, puterea Lui, şi minunile pe cari le -a făcut.
verso 5
El a pus o mărturie în Iacov, a dat o lege în Israel, şi a poruncit părinţilor noştri să-şi înveţe în ea copiii,
verso 6
ca să fie cunoscută de cei ce vor veni după ei, de copiii cari se vor naşte, şi cari, cînd se vor face mari, să vorbească despre ea copiilor lor;
verso 7
pentruca aceştia să-şi pună încrederea în Dumnezeu, să nu uite lucrările lui Dumnezeu, şi să păzească poruncile Lui.
verso 8
Să nu fie, ca părinţii lor, un neam neascultător şi răzvrătit, un neam, care n`avea o inimă tare, şi al cărui duh nu era credincios lui Dumnezeu!
verso 9
Fiii lui Efraim, înarmaţi şi trăgînd cu arcul, au dat dosul în ziua luptei,
verso 10
pentrucă n`au ţinut legămîntul lui Dumnezeu, şi n`au voit să umble întocmai după Legea Lui.
verso 11
Au dat uitării lucrările Lui, minunile Lui, pe cari li le arătase.
verso 12
Înaintea părinţilor lor, El făcuse minuni în ţara Egiptului, în cîmpia Ţoan.
verso 13
A despărţit marea, şi le -a deschis un drum prin ea, ridicînd apele ca un zid.
verso 14
I -a călăuzit ziua cu un nor, şi toată noaptea cu lumina unui foc strălucitor.
verso 15
A despicat stînci în pustie, şi le -a dat să bea ca din nişte valuri cu ape multe.
verso 16
A făcut să ţîşnească izvoare din stînci, şi să curgă ape ca nişte rîuri.
verso 17
Dar ei tot n`au încetat să păcătuiască împotriva Lui, n`au încetat să se răzvrătească împotriva Celui Prea Înalt în pustie.
verso 18
Au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerînd mîncare după poftele lor.
verso 19
Au vorbit împotriva lui Dumnezeu, şi au zis: „Oare va putea Dumnezeu să pună o masă în pustie?
verso 20
Iată că El a lovit stînca, de au curs ape, şi s`au vărsat şiroaie. Dar va putea El să dea şi pîne, sau să facă rost de carne poporului Său?”
verso 21
Domnul a auzit, şi S`a mîniat. Un foc s`a aprins împotriva lui Iacov, şi s`a stîrnit împotriva lui Israel mînia Lui,
verso 22
pentrucă n`au crezut în Dumnezeu, pentrucă n`au avut încredere în ajutorul Lui.
verso 23
El a poruncit norilor de sus, şi a deschis porţile cerurilor:
verso 24
a plouat peste ei mană de mîncare, şi le -a dat grîu din cer.
verso 25
Au mîncat cu toţii pînea celor mari, şi le -a trimes mîncare să se sature.
verso 26
A pus să sufle în ceruri vîntul de răsărit, şi a adus, prin puterea Lui, vîntul de miazăzi.
verso 27
A plouat peste ei carne ca pulberea, şi păsări înaripate, cît nisipul mării;
verso 28
le -a făcut să cadă în mijlocul taberii lor, dejur împrejurul locuinţelor lor.
verso 29
Ei au mîncat şi s`au săturat din destul: Dumnezeu le -a dat ce doriseră.
verso 30
Dar n`apucaseră să-şi stîmpere bine pofta, mîncarea le era încă în gură,
verso 31
cînd s`a stîrnit mînia lui Dumnezeu împotriva lor, a lovit de moarte pe cei mai tari din ei, şi a doborît pe tinerii lui Israel.
verso 32
Cu toate acestea, ei n`au încetat să păcătuiască, şi n`au crezut în minunile Lui.
verso 33
De aceea, El le -a curmat zilele ca o suflare, le -a curmat anii printr`un sfîrşit năpraznic.
verso 34
Cînd îi lovea de moarte, ei Îl căutau, se întorceau şi se îndreptau spre Dumnezeu;
verso 35
îşi aduceau aminte că Dumnezeu este Stînca lor, şi că Dumnezeul Autoputernic este Izbăvitorul lor.
verso 36
Dar Îl înşelau cu gura, şi -L minţeau cu limba.
verso 37
Inima nu le era tare faţă de El, şi nu erau credincioşi legămîntului Său.
verso 38
Totuş, în îndurarea Lui, El iartă nelegiuirea şi nu nimiceşte; Îşi opreşte de multe ori mînia şi nu dă drumul întregei Lui urgii.
verso 39
El Şi -a adus deci aminte că ei nu erau decît carne, o suflare care trece şi nu se mai întoarce.
verso 40
Decîteori s`au răzvrătit ei împotriva Lui în pustie! Decîteori L-au mîniat ei în pustietate!
verso 41
Da, n`au încetat să ispitească pe Dumnezeu, şi să întărîte pe Sfîntul lui Israel.
verso 42
Nu şi-au mai adus aminte de puterea Lui, de ziua, cînd i -a izbăvit de vrăjmaş,
verso 43
de minunile, pe cari le -a făcut în Egipt, şi de semnele Lui minunate din cîmpia Ţoan.
verso 44
Cum le -a prefăcut rîurile în sînge, şi n`au putut să bea din apele lor.
verso 45
Cum a trimes împotriva lor nişte muşte otrăvitoare, cari i-au mîncat, şi broaşte, cari i-au nimicit.
verso 46
Cum le -a dat holdele pradă omizilor, rodul muncii lor pradă lăcustelor.
verso 47
Cum le -a prăpădit viile, bătîndu-le cu piatră, şi smochinii din Egipt cu grindină.
verso 48
Cum le -a lăsat vitele pradă grindinei, şi turmele pradă focului cerului.
verso 49
El Şi -a aruncat împotriva lor mînia Lui aprinsă, urgia, iuţimea şi necazul: o droaie de îngeri aducători de nenorociri.
verso 50
Cum Şi -a dat drum slobod mîniei, nu le -a scăpat sufletul dela moarte, şi le -a dat viaţa pradă molimei;
verso 51
cum a lovit pe toţi întîii născuţi din Egipt, pîrga puterii în corturile lui Ham.
verso 52
Cum a pornit pe poporul Său ca pe nişte oi, şi i -a povăţuit ca pe o turmă în pustie.
verso 53
Cum i -a dus fără nici o grijă, ca să nu le fie frică, iar marea a acoperit pe vrăjmaşii lor.
verso 54
Cum i -a adus spre hotarul Lui cel sfînt, spre muntele acesta, pe care dreapta Lui l -a cîştigat.
verso 55
Cum a izgonit neamurile dinaintea lor, le -a împărţit ţara în părţi de moştenire, şi a pus seminţiile lui Israel să locuiască în corturile lor.
verso 56
Dar ei au ispitit pe Dumnezeul Prea Înalt, s`au răzvrătit împotriva Lui, şi n`au ţinut poruncile Lui.
verso 57
Ci s`au depărtat şi au fost necredincioşi, ca şi părinţii lor, s`au abătut la o parte, ca un arc înşelător,
verso 58
L-au supărat prin înălţimile lor, şi I-au stîrnit gelozia cu idolii lor.
verso 59
Dumnezeu a auzit, şi Ş`a mîniat, şi a urgisit rău de tot pe Israel.
verso 60
A părăsit locuinţa Lui din Silo, cortul în care locuia între oameni.
verso 61
Şi -a dat slava pradă robiei, şi măreţia Lui în mînile vrăjmaşului.
verso 62
A dat pradă săbiei pe poporul Lui, şi S`a mîniat pe moştenirea Lui.
verso 63
Pe tinerii lui i -a ars focul, şi fecioarele lui n`au mai fost sărbătorite cu cîntări de nuntă.
verso 64
Preoţii săi au căzut ucişi de sabie, şi văduvele lui nu s`au bocit.
verso 65
Atunci Domnul S`a trezit, ca unul care a dormit, ca un viteaz îmbărbătat de vin,
verso 66
şi a lovit pe protivnicii Lui, cari fugeau, acoperindu -i cu vecinică ocară.
verso 67
Însă a lepădat cortul lui Iosif, şi n`a ales seminţia lui Efraim;
verso 68
ci a ales seminţia lui Iuda, muntele Sionului, pe care -l iubeşte.
verso 69
Şi -a zidit sfîntul locaş ca cerurile de înalt, şi tare ca pămîntul, pe care l -a întemeiat pe veci.
verso 70
A ales pe robul Său David, şi l -a luat dela staulele de oi.
verso 71
L -a luat dindărătul oilor, cari alăptau, ca să pască pe poporul Său Iacov, şi pe moştenirea Sa Israel.
verso 72
Şi David i -a cîrmuit cu o inimă neprihănită, şi i -a povăţuit cu mîni pricepute.
Libros
