Psalmii
Salmo 69
verso 1
(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat ca şi „Crinii”. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Dumnezeule, căci îmi ameninţă apele viaţa.
verso 2
Mă afund în noroi, şi nu mă pot ţinea; am căzut în prăpastie, şi dau apele peste mine.
verso 3
Nu mai pot strigînd, mi se usucă gîtlejul, mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu.
verso 4
Cei ce mă urăsc fără temei, sînt mai mulţi decît perii capului meu; ce puternici sînt ceice vor să mă peardă, ceice pe nedrept îmi sînt vrăjmaşi; trebuie să dau înapoi ce n`am furat.
verso 5
Dumnezeule, Tu cunoşti nebunia mea, şi greşelile mele nu-Ţi sînt ascunse.
verso 6
Să nu rămînă de ruşine, din pricina mea, ceice nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oştirilor! Să nu roşească de ruşine, din pricina mea, ceice Te caută, Dumnezeul lui Israel!
verso 7
Căci pentru Tine port eu ocara, şi îmi acopere faţa ruşinea.
verso 8
Am ajuns un străin pentru fraţii mei, şi un necunoscut pentru fiii mamei mele.
verso 9
Căci rîvna Casei Tale mă mănîncă şi ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine cad asupra mea.
verso 10
Plîng şi postesc, şi ei mă ocărăsc.
verso 11
Mă îmbrac cu sac, şi ei mă batjocoresc.
verso 12
Ceice stau la poartă vorbesc de mine, şi ceice beau băuturi tari mă pun în cîntece.
verso 13
Dar eu către Tine îmi înalţ rugăciunea, Doamne, la vremea potrivită. În bunătatea Ta cea mare, răspunde-mi, Dumnezeule, şi dă-mi ajutorul Tău!
verso 14
Scoate-mă din noroi, ca să nu mă mai afund! Să fiu izbăvit de vrăjmaşii mei şi din prăpastie!
verso 15
Să nu mai dea valurile peste mine, să nu mă înghită adîncul, şi să nu se închidă groapa peste mine!
verso 16
Ascultă-mă, Doamne, căci bunătatea Ta este nemărginită. În îndurarea Ta cea mare, întoarce-Ţi privirile spre mine,
verso 17
şi nu-Ţi ascunde faţa de robul Tău! Căci sînt în necaz: grăbeşte de m`ascultă!
verso 18
Apropie-Te de sufletul meu şi izbăveşte -l! Scapă-mă, din pricina vrăjmaşilor mei!
verso 19
Tu ştii ce ocară, ce ruşine şi batjocură mi se face; toţi protivnicii mei sînt înaintea Ta.
verso 20
Ocara îmi rupe inima, şi sînt bolnav; aştept să -i fie cuiva milă de mine, dar degeaba; aştept mîngîietori, şi nu găsesc niciunul.
verso 21
Ei îmi pun fiere în mîncare, şi, cînd mi -e sete, îmi dau să beau oţet.
verso 22
Să li se prefacă masa într`o cursă, şi liniştea într`un laţ!
verso 23
Să li se întunece ochii, şi să nu mai vadă, şi clatină-le mereu coapsele!
verso 24
Varsă-Ţi mînia peste ei, şi să -i atingă urgia Ta aprinsă!
verso 25
Pustie să le rămînă locuinţa, şi nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!
verso 26
Căci ei prigonesc pe cel lovit de Tine, povestesc suferinţele celor răniţi de Tine.
verso 27
Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor, şi să n`aibă parte de îndurarea Ta!
verso 28
Să fie şterşi din cartea vieţii, şi să nu fie scrişi împreună cu cei neprihăniţi!
verso 29
Eu sînt nenorocit şi sufăr: Dumnezeule, ajutorul Tău să mă ridice!
verso 30
Atunci voi lăuda Numele lui Dumnezeu prin cîntări, şi prin laude Îl voi preamări.
verso 31
Lucrul acesta este mai plăcut Domnului, decît un viţel cu coarne şi copite!
verso 32
Nenorociţii văd lucrul acesta şi se bucură; voi, cari căutaţi pe Dumnezeu, veselă să vă fie inima!
verso 33
Căci Domnul ascultă pe cei săraci, şi nu nesocoteşte pe prinşii Lui de război.
verso 34
Să -L laude cerurile şi pămîntul, mările şi tot ce mişună în ele!
verso 35
Căci Dumnezeu va mîntui Sionul, şi va zidi cetăţile lui Iuda; ele vor fi locuite şi luate în stăpînire;
verso 36
sămînţa robilor Lui le va moşteni, şi cei ce iubesc Numele Lui vor locui în ele.
Libros
