Psalmii
Salmo 139
verso 1
(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti,
verso 2
ştii cînd stau jos şi cînd mă scol, şi de departe îmi pătrunzi gîndul.
verso 3
Ştii cînd umblu şi cînd mă culc, şi cunoşti toate căile mele.
verso 4
Căci nu-mi ajunge cuvîntul pe limbă, şi Tu, Doamne, îl şi cunoşti în totul.
verso 5
Tu mă înconjori pe dinapoi şi pe dinainte, şi-Ţi pui mîna peste mine.
verso 6
O ştiinţă atît de minunată este mai pe sus de puterile mele: este prea înaltă ca s`o pot prinde.
verso 7
Unde mă voi duce departe de Duhul Tău, şi unde voi fugi departe de Faţa Ta?
verso 8
Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo;
verso 9
Dacă voi lua aripile zorilor, şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării,
verso 10
şi acolo mîna Ta mă va călăuzi, şi dreapta Ta mă va apuca.
verso 11
Dacă voi zice: „Cel puţin întunerecul mă va acoperi, -şi se va face noapte lumina dimprejurul meu!”
verso 12
Iată că nici chiar întunerecul nu este întunecos pentru Tine; ci noaptea străluceşte ca ziua, şi întunerecul ca lumina.
verso 13
Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m`ai ţesut în pîntecele mamei mele:
verso 14
Te laud că sînt o făptură aşa de minunată. Minunate sînt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!
verso 15
Trupul meu nu era ascuns de Tine, cînd am fost făcut într`un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adîncimile pămîntului.
verso 16
Cînd nu eram decît un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele cari-mi erau rînduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.
verso 17
Cît de nepătrunse mi se par gîndurile Tale, Dumnezeule, şi cît de mare este numărul lor!
verso 18
Dacă le număr, sînt mai multe decît boabele de nisip. Cînd mă trezesc, sînt tot cu Tine.
verso 19
O, Dumnezeule, de ai ucide pe cel rău! Depărtaţi-vă dela mine, oameni setoşi de sînge!
verso 20
Ei vorbesc despre Tine în chip nelegiuit, Îţi iau Numele ca să mintă, ei, vrăjmaşii Tăi!
verso 21
Să nu urăsc eu, Doamne, pe cei ce Te urăsc, şi să nu-mi fie scîrbă de cei ce se ridică împotriva Ta?
verso 22
Da, îi urăsc cu o ură desăvîrşită; îi privesc ca pe vrăjmaşi ai mei.
verso 23
Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă, şi cunoaşte-mi gîndurile!
verso 24
Vezi dacă sînt pe o cale rea, şi du-mă pe calea veciniciei!
Libros
