Proverbe

chapter 14


Chapters:


verse #1

Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -


verse #2

Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -


verse #3

În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -


verse #4

Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -


verse #5

Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.


verse #6

Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n`o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -


verse #7

Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -


verse #8

Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -


verse #9

Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -


verse #10

Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -


verse #11

Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -


verse #12

Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -


verse #13

De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -


verse #14

Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -


verse #15

Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -


verse #16

Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -


verse #17

Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -


verse #18

Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -


verse #19

Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -


verse #20

Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -


verse #21

Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -


verse #22

În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.


verse #23

Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -


verse #24

Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n`au altceva decît nebunie. -


verse #25

Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -


verse #26

Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -


verse #27

Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -


verse #28

Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -


verse #29

Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -


verse #30

O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -


verse #31

Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -


verse #32

Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -


verse #33

Înţelepciunea se odihneşte într`o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -


verse #34

Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -


verse #35

Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.

Chapters:


Books