Psalmii
69. zsoltár
1. vers
(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat ca şi „Crinii”. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Dumnezeule, căci îmi ameninţă apele viaţa.
2. vers
Mă afund în noroi, şi nu mă pot ţinea; am căzut în prăpastie, şi dau apele peste mine.
3. vers
Nu mai pot strigînd, mi se usucă gîtlejul, mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu.
4. vers
Cei ce mă urăsc fără temei, sînt mai mulţi decît perii capului meu; ce puternici sînt ceice vor să mă peardă, ceice pe nedrept îmi sînt vrăjmaşi; trebuie să dau înapoi ce n`am furat.
5. vers
Dumnezeule, Tu cunoşti nebunia mea, şi greşelile mele nu-Ţi sînt ascunse.
6. vers
Să nu rămînă de ruşine, din pricina mea, ceice nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oştirilor! Să nu roşească de ruşine, din pricina mea, ceice Te caută, Dumnezeul lui Israel!
7. vers
Căci pentru Tine port eu ocara, şi îmi acopere faţa ruşinea.
8. vers
Am ajuns un străin pentru fraţii mei, şi un necunoscut pentru fiii mamei mele.
9. vers
Căci rîvna Casei Tale mă mănîncă şi ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine cad asupra mea.
10. vers
Plîng şi postesc, şi ei mă ocărăsc.
11. vers
Mă îmbrac cu sac, şi ei mă batjocoresc.
12. vers
Ceice stau la poartă vorbesc de mine, şi ceice beau băuturi tari mă pun în cîntece.
13. vers
Dar eu către Tine îmi înalţ rugăciunea, Doamne, la vremea potrivită. În bunătatea Ta cea mare, răspunde-mi, Dumnezeule, şi dă-mi ajutorul Tău!
14. vers
Scoate-mă din noroi, ca să nu mă mai afund! Să fiu izbăvit de vrăjmaşii mei şi din prăpastie!
15. vers
Să nu mai dea valurile peste mine, să nu mă înghită adîncul, şi să nu se închidă groapa peste mine!
16. vers
Ascultă-mă, Doamne, căci bunătatea Ta este nemărginită. În îndurarea Ta cea mare, întoarce-Ţi privirile spre mine,
17. vers
şi nu-Ţi ascunde faţa de robul Tău! Căci sînt în necaz: grăbeşte de m`ascultă!
18. vers
Apropie-Te de sufletul meu şi izbăveşte -l! Scapă-mă, din pricina vrăjmaşilor mei!
19. vers
Tu ştii ce ocară, ce ruşine şi batjocură mi se face; toţi protivnicii mei sînt înaintea Ta.
20. vers
Ocara îmi rupe inima, şi sînt bolnav; aştept să -i fie cuiva milă de mine, dar degeaba; aştept mîngîietori, şi nu găsesc niciunul.
21. vers
Ei îmi pun fiere în mîncare, şi, cînd mi -e sete, îmi dau să beau oţet.
22. vers
Să li se prefacă masa într`o cursă, şi liniştea într`un laţ!
23. vers
Să li se întunece ochii, şi să nu mai vadă, şi clatină-le mereu coapsele!
24. vers
Varsă-Ţi mînia peste ei, şi să -i atingă urgia Ta aprinsă!
25. vers
Pustie să le rămînă locuinţa, şi nimeni să nu mai locuiască în corturile lor!
26. vers
Căci ei prigonesc pe cel lovit de Tine, povestesc suferinţele celor răniţi de Tine.
27. vers
Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor, şi să n`aibă parte de îndurarea Ta!
28. vers
Să fie şterşi din cartea vieţii, şi să nu fie scrişi împreună cu cei neprihăniţi!
29. vers
Eu sînt nenorocit şi sufăr: Dumnezeule, ajutorul Tău să mă ridice!
30. vers
Atunci voi lăuda Numele lui Dumnezeu prin cîntări, şi prin laude Îl voi preamări.
31. vers
Lucrul acesta este mai plăcut Domnului, decît un viţel cu coarne şi copite!
32. vers
Nenorociţii văd lucrul acesta şi se bucură; voi, cari căutaţi pe Dumnezeu, veselă să vă fie inima!
33. vers
Căci Domnul ascultă pe cei săraci, şi nu nesocoteşte pe prinşii Lui de război.
34. vers
Să -L laude cerurile şi pămîntul, mările şi tot ce mişună în ele!
35. vers
Căci Dumnezeu va mîntui Sionul, şi va zidi cetăţile lui Iuda; ele vor fi locuite şi luate în stăpînire;
36. vers
sămînţa robilor Lui le va moşteni, şi cei ce iubesc Numele Lui vor locui în ele.
Könyvek
