Proverbe

Chapters:

… 15 16 17 18 19 …   ⇤ ← 17 → ⇥

verse #1

Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

verse #2

Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

verse #3

Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

verse #4

Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

verse #5

Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

verse #6

Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

verse #7

Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

verse #8

Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

verse #9

Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

verse #10

O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

verse #11

Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

verse #12

Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

verse #13

Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

verse #14

Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

verse #15

Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

verse #16

La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?… Dar n`are minte. -

verse #17

Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

verse #18

Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

verse #19

Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

verse #20

Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

verse #21

Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

verse #22

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

verse #23

Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

verse #24

Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

verse #25

Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

verse #26

Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

verse #27

Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

verse #28

Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

Chapters:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31