Evanghelia după Luca

chapter 1


Chapters:


Despre viața lui Isus


verse #1

Preaalesule Teofil, mulți oameni au încercat să alcătuiască o relatare a evenimentelor care s-au întâmplat printre noi. Și ei au scris aceleași lucruri care


verse #2

ne-au fost transmise de oamenii care au fost martori oculari încă de la început și care I-au slujit lui Dumnezeu spunând și altora mesajul Său.


verse #3

Și eu, după ce am cercetat totul cu grijă, de la început, m-am gândit că ar fi bine să le scriu în ordine, pentru tine, preaalesule Teofil,


verse #4

pentru ca tu să știi că ceea ce ai fost învățat este adevărat.


Zaharia și Elisabeta


verse #5

Pe vremea lui Irod, regele Iudeii, trăia un preot, numit Zaharia. Zaharia făcea parte din ceata preoțească a lui Abia. Soția sa se trăgea din familia lui Aaron și se numea Elisabeta.


verse #6

Amândoi erau oameni drepți înaintea lui Dumnezeu. Ei respectau fără greșeală toate legile și poruncile Domnului.


verse #7

Dar ei nu aveau copii, deoarece Elisabeta era sterilă; și atât ea, cât și soțul ei erau foarte bătrâni.


verse #8

Odată, pe când Zaharia slujea ca preot înaintea lui Dumnezeu, căci era rândul grupului lui să slujească în Templu,


verse #9

el a fost, ales prin tragere la sorți, potrivit obiceiului preoților, să intre în Templul Domnului și să ardă tămâie.


verse #10

Când a venit vremea arderii tămâiei, toți oamenii se adunaseră afară și se rugau.


verse #11

Atunci i s-a arătat lui Zaharia un înger al Domnului. Îngerul stătea la dreapta altarului tămâierii.


verse #12

Când a văzut îngerul, Zaharia a fost tulburat și l-a cuprins frica.


verse #13

Dar îngerul i-a spus: „Nu te teme, Zaharia! Rugăciunea ta a fost auzită și soția ta, Elisabeta, îți va naște un fiu. Îi vei pune numele Ioan.


verse #14

El îți va aduce bucurie și fericire. Și mulți oameni se vor bucura la nașterea sa,


verse #15

pentru că el va fi mare înaintea Domnului. El nu va bea niciodată vin sau alte băuturi alcoolice. El va fi plin de Duhul Sfânt încă din pântecele mamei sale.


verse #16

Și îi va face pe mulți iudei să se întoarcă la Domnul, Dumnezeul lor.


verse #17

Ioan va merge înaintea Lui în duhul și puterea lui Ilie. El va face pace între părinți și copii și pe cei neascultători îi va face să gândească la fel ca cei drepți, pentru ca să pregătească un popor potrivit pentru Domnul.“


verse #18

Atunci Zaharia i-a spus îngerului: „Cum voi ști că aceste lucruri sunt adevărate? Eu sunt bătrân și soția mea este și ea în vârstă.“


verse #19

Îngerul i-a răspuns: „Eu sunt Gabriel, cel care stă înaintea lui Dumnezeu. Am fost trimis să vorbesc cu tine și să-ți aduc aceste vești bune.


verse #20

Dar tu vei rămâne mut și nu vei putea vorbi până în ziua în care se vor întâmpla aceste lucruri, pentru că nu ai crezut cuvintele mele. Ele se vor întâmpla când va veni timpul lor.“


verse #21

Oamenii îl așteptau pe Zaharia și se întrebau de ce stătea atât de mult în Templu.


verse #22

Când a ieșit, Zaharia nu putea să vorbească și ei și-au dat seama că avusese o viziune în Templu. El le făcea semne, dar nu putea vorbi.


verse #23

Când s-a sfârșit timpul slujirii sale, s-a dus acasă.


verse #24

Ceva mai târziu, Elisabeta, soția lui, a rămas însărcinată și a stat retrasă timp de cinci luni.


verse #25

Ea a zis: „Iată ce lucruri minunate a făcut Domnul pentru mine! În sfârșit, El S-a gândit la mine și m-a scăpat de rușinea de a nu avea copii, pe care o simțeam înaintea oamenilor.“


Fecioara Maria


verse #26

În timpul celei de-a șasea luni de sarcină a Elisabetei, Dumnezeu l-a trimis pe îngerul Gabriel într-un oraș din Galileea, numit Nazaret,


verse #27

la o fecioară logodită cu un bărbat pe nume Iosif, din familia lui David. Numele fecioarei era Maria.


verse #28

Gabriel a venit la ea și i-a spus: „Salutări ție, care ai fost binecuvântată prin harul lui Dumnezeu; Domnul este cu tine!“


verse #29

Dar aceste cuvinte au tulburat-o pe Maria și ea s-a întrebat ce înseamnă această urare.


verse #30

Îngerul i-a spus: „Nu te teme, Maria, căci Dumnezeu vrea să te binecuvânteze.


verse #31

Vei rămâne însărcinată și vei naște un Fiu și Îi vei pune numele Isus.


verse #32

El va fi mare și va fi numit Fiul Celui Preaînalt. Domnul Dumnezeu Îi va da scaunul de domnie al strămoșului său David;


verse #33

El va domni pentru totdeauna peste familia lui Iacov și împărăția Sa nu se va sfârși niciodată.“


verse #34

Atunci Maria l-a întrebat pe înger: „Cum se poate întâmpla lucrul acesta, când eu nu sunt măritată?“


verse #35

Îngerul i-a răspuns: „Duhul Sfânt va veni la tine și puterea Celui Preaînalt te va acoperi. Și Copilul sfânt care Se va naște va fi numit Fiul lui Dumnezeu.


verse #36

De asemenea, ruda ta, Elisabeta, este și ea însărcinată și va avea un fiu, deși este bătrână. Femeia despre care oamenii spuneau că nu poate avea copii este în cea de-a șasea lună de sarcină.


verse #37

Căci nimic nu este imposibil pentru Dumnezeu.“


verse #38

Maria a spus: „Mă supun Domnului. Fie ca totul să mi se întâmple după cum ai spus.“ Apoi îngerul a plecat.


Maria o vizitează pe Elisabeta


verse #39

Puțin după aceea, Maria s-a pregătit și a plecat în grabă spre o cetate din ținutul deluros al Iudeii.


verse #40

A intrat în casa lui Zaharia și a salutat-o pe Elisabeta.


verse #41

Când Elisabeta a auzit salutul Mariei, copilul din ea a mișcat și Elisabeta a fost umplută de Duhul Sfânt.


verse #42

Atunci ea a strigat: „Ești cea mai binecuvântată dintre toate femeile și binecuvântat este Copilul din pântecele tău!


verse #43

Dar de ce mi se face onoarea ca mama Domnului meu să vină la mine?


verse #44

În clipa în care am auzit salutul tău, copilul din mine a tresăltat de bucurie.


verse #45

Tu ești binecuvântată pentru că ai crezut ceea ce ți-a spus Dumnezeu că se va întâmpla.“


verse #46

Maria a spus:


verse #47

„Sufletul meu Îl laudă pe Domnul
    și mi-e plină inima de bucurie,
        căci Dumnezeu este Mântuitorul meu.


Maria Îl laudă pe Domnul


verse #48

El Și-a arătat grija față de mine,
        umila Sa supusă.
De acum înainte,
    oamenii toți mă vor numi
        binecuvântată,


verse #49

pentru că Cel Atotputernic
    a făcut lucruri minunate pentru mine.
        Numele Său este sfânt.


verse #50

El are milă față de oamenii
    care se tem de El, generație după
        generație.


verse #51

El Și-a arătat puterea:
    i-a împrăștiat pe cei îngâmfați
        și gândurile lor de mândrie.


verse #52

El a răsturnat conducători
    de pe scaunele lor de domnie
        și i-a înălțat pe cei smeriți.


verse #53

Pe cei flămânzi i-a săturat cu lucruri bune,
    iar pe bogați i-a alungat cu mâinile
        goale.


verse #54

El a venit în ajutorul lui Israel,
    poporul pe care El l-a ales ca să-I
        slujească.
El nu a uitat niciodată
        să-Și arate îndurarea


verse #55

față de Avraam și urmașii lui din toate
        timpurile,
    după cum a promis strămoșilor noștri.“


verse #56

Maria a stat cu Elisabeta aproape trei luni, apoi s-a întors acasă.


Nașterea lui Ioan


verse #57

Când a venit timpul ca Elisabeta să nască, ea a născut un fiu.


verse #58

Vecinii și rudele ei, auzind că Domnul a arătat mare milă față de ea, s-au bucurat împreună cu ea.


verse #59

În cea de-a opta zi, copilul urma să fie circumcis și numit Zaharia, la fel ca tatăl său.


verse #60

Dar mama sa a spus: „Nu. Numele său va fi Ioan.“


verse #61

Ei au răspuns: „Nimeni din familia ta nu are numele acesta.“


verse #62

Apoi, prin semne, l-au întrebat pe tată ce nume vrea să-i pună copilului.


verse #63

Zaharia a cerut o tăbliță de scris și a scris pe ea: „Numele lui este Ioan.“ Toți au rămas uimiți.


verse #64

Imediat Zaharia a putut să vorbească din nou și a început să-L laude pe Dumnezeu.


verse #65

Toți vecinii au fost cuprinși de frică și peste tot, în ținutul deluros al Iudeii, se vorbea despre aceste întâmplări.


verse #66

Toți oamenii care au auzit aceste lucruri se minunau și se întrebau: „Ce va deveni acest copil?“, căci se vedea că Domnul era cu el.


Zaharia Îl laudă pe Domnul


verse #67

Atunci Zaharia, tatăl său, a fost umplut de Duhul Sfânt și a vorbit despre ce avea să se întâmple:


verse #68

„Domnul, Dumnezeul lui Israel,
        să fie binecuvântat,
    pentru că a venit în ajutorul poporului
        Său și l-a eliberat.


verse #69

El ne-a dat un Mântuitor puternic,
    născut din familia slujitorului său
        David,


verse #70

după cum a promis,
        prin sfinții Săi de demult.


verse #71

Dumnezeu a promis să ne scape
        de dușmanii noștri și să ne elibereze
    din mâna tuturor celor ce ne urăsc.


verse #72

El a promis că va arăta îndurare
    față de strămoșii noștri și Își va aminti
    de legământul sfânt făcut cu ei.


verse #73

Acest legământ a fost promisiunea
    făcută strămoșului nostru, Avraam,


verse #74

că ne va elibera
    de sub puterea dușmanilor noștri
        și vom putea să-L slăvim fără teamă,


verse #75

cu sfințenie și dreptate,
    până la sfârșitul zilelor noastre.


verse #76

Iar tu, copilul meu,
    vei fi numit profet al Celui Preaînalt,
    căci vei merge înaintea Domnului,
    ca să-i pregătești pe oameni
        pentru venirea Sa.


verse #77

Tu vei spune poporului Său
    că poate fi mântuit prin iertarea
        păcatelor,


verse #78

datorită marii îndurări a lui Dumnezeu,
        care va face ca o nouă zi
    să ne lumineze de sus,


verse #79

pentru a străluci deasupra celor
    ce trăiesc în întuneric și în umbra morții
        și să ne conducă pașii pe calea păcii.“


verse #80

Și băiatul creștea și devenea din ce în ce mai puternic în duh. El a stat în locuri pustii, departe de oameni, până când a venit timpul să se arate înaintea poporului Israel.

Chapters:


Books