Iov
capítulo 36
verso 2
„Aşteaptă puţin, şi voi urma, căci mai am încă de vorbit pentru Dumnezeu.
verso 3
Îmi voi lua temeiurile de departe, şi voi dovedi dreptatea Ziditorului meu.
verso 4
Fii încredinţat, cuvîntările mele nu sînt minciuni, ci ai a face cu un om cu simţăminte curate.
verso 5
Dumnezeu este puternic, dar nu leapădă pe nimeni; şi este puternic prin tăria priceperii Lui.
verso 6
El nu lasă pe cel rău să trăiască, şi face dreptate celui nenorocit.
verso 7
Nu-Şi întoarce ochii de asupra celor fără prihană, şi -i pune pe scaunul de domnie cu împăraţii, îi aşează pentru totdeauna ca să domnească.
verso 8
Se întîmplă să cadă în lanţuri, şi să fie prinşi în legăturile nenorocirii?
verso 9
Le pune înainte faptele lor, fărădelegile lor, mîndria lor.
verso 10
Îi înştiinţează ca să se îndrepte, îi îndeamnă să se întoarcă dela nelegiuire.
verso 11
Dacă ascultă şi se supun, îşi sfîrşesc zilele în fericire, şi anii în bucurie.
verso 12
Dacă n`ascultă, pier ucişi de sabie, mor în orbirea lor.
verso 13
Nelegiuiţii se mînie, nu strigă către Dumnezeu cînd îi înlănţuie;
verso 14
îşi pierd viaţa în tinereţă, mor ca cei desfrînaţi.
verso 15
Dar Dumnezeu scapă pe cel nenorocit prin nenorocirea lui, şi prin suferinţă îl înştiinţează.
verso 16
Şi pe tine te va scoate din strîmtoare, ca să te pună la loc larg, în slobozenie deplină, şi masa ta va fi încărcată cu bucate gustoase.
verso 17
Dar dacă-ţi aperi pricina ca un nelegiuit, pedeapsa este nedeslipită de pricina ta.
verso 18
Supărarea să nu te împingă la batjocură, şi mărimea preţului răscumpărării să nu te ducă în rătăcire!
verso 19
Oare ar ajunge strigătele tale să te scoată din necaz, şi chiar toate puterile pe cari le-ai putea desfăşura?
verso 20
Nu suspina după noapte, care ia popoarele din locul lor.
verso 21
Fereşte-te să faci rău, căci suferinţa te îndeamnă la rău.
verso 22
Dumnezeu este mare în puterea Lui; cine ar putea să înveţe pe alţii ca El?
verso 23
Cine Îi cere socoteală de căile Lui, şi cine îndrăzneşte să -I spună: „Faci rău?”
verso 24
Nu uita să lauzi faptele Lui, pe cari toţi oamenii trebuie să le mărească!
verso 25
Orice om le priveşte, fiecare muritor le vede de departe.
verso 26
Iată ce mare e Dumnezeu! Dar noi nu -L putem pricepe, numărul anilor Lui nimeni nu l -a pătruns.
verso 27
Căci El trage la El picăturile de apă, le preface în abur şi dă ploaia,
verso 28
pe care norii o strecoară, şi o picură peste mulţimea oamenilor.
verso 29
Şi cine poate pricepe ruperea norului, şi bubuitul cortului Său?
verso 30
Iată, El Îşi întinde lumina în jurul Lui, şi acoperă adîncimile mării.
verso 31
Prin aceste mijloace, El judecă popoarele, şi dă belşug de hrană.
verso 32
Ia fulgerul în mînă, şi -l aruncă asupra protivnicilor Lui.
verso 33
Dă de veste că e de faţă printr`unbubuit, şi pînă şi turmele Îi simt apropierea.
Libros
