Iov
capítulo 16
verso 1
Iov a luat cuvîntul şi a zis:
verso 2
„Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toţi sînteţi nişte mîngîietori supărăcioşi.
verso 3
Cînd se vor sfîrşi aceste vorbe în vînt? Şi pentruce atîta supărare în răspunsurile tale?
verso 4
Ca voi aş vorbi eu, de aţi fi în locul meu? V`aş copleşi cu vorbe, aş da din cap la voi,
verso 5
v`aş mîngîia cu gura, şi aş mişca din buze ca să vă uşurez durerea?
verso 6
Dacă vorbesc, durerea nu mi s`alină, iar dacă tac, cu ce se micşorează?
verso 7
Dar acum, vai! El m`a stors de puteri… Mi-ai pustiit toată casa!
verso 8
M`ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă slăbiciunea mea, care se ridică şi mă învinuie în faţă.
verso 9
Mă sfîşie şi mă urmăreşte în mînia Lui, scrîşneşte din dinţi împotriva mea, mă loveşte şi mă străpunge cu privirea Lui.
verso 10
Ei deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc şi mă bat peste obraji, se învierşunează cu toţii după mine.
verso 11
Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiţi, şi mă aruncă în mînile celor răi.
verso 12
Eram liniştit, şi m`a scuturat, m`a apucat de ceafă şi m`a zdrobit, a tras asupra mea ca într`o ţintă.
verso 13
Săgeţile Lui mă înconjură de toate părţile; îmi străpunge rărunchii fără milă, îmi varsă fierea pe pămînt,
verso 14
mă frînge bucăţi, bucăţi, se aruncă asupra mea ca un războinic.
verso 15
Mi-am cusut un sac pe piele, şi mi-am prăvălit capul în ţărînă.
verso 16
Plînsul mi -a înroşit faţa; şi umbra morţii este pe pleoapele mele.
verso 17
Totuş n`am făcut nicio nelegiuire, şi rugăciunea mea totdeauna a fost curată.
verso 18
Pămîntule, nu-mi acoperi sîngele, şi vaietele mele să n`aibă margine!
verso 19
Chiar acum, martorul meu este în cer, apărătorul meu este în locurile înalte.
verso 20
Prietenii mei rîd de mine, dar eu mă rog lui Dumnezeu cu lacrămi,
verso 21
să facă dreptate omului înaintea lui Dumnezeu, şi fiului omului împotriva prietenilor lui.
verso 22
Căci numărul anilor mei se apropie de sfîrşit, şi mă voi duce pe o cărare de unde nu mă voi mai întoarce.
Libros
