capítulo 14
Într-o zi de sabat, Isus S-a dus la masă în casa unuia dintre conducătorii fariseilor. Oamenii de acolo Îl urmăreau cu atenție.
Înaintea Lui era un om bolnav de hidropizie.
Isus i-a întrebat pe învățătorii Legii și pe farisei: „Este permis să vindeci în ziua sabatului sau nu?“
Ei nu au răspuns. Atunci Isus l-a luat pe omul acela, l-a vindecat și i-a dat drumul să plece.
Apoi Isus le-a spus învățătorilor Legii și fariseilor: „Dacă fiul vostru sau un bou de-al vostru ar cădea într-o fântână, într-o zi de sabat, nu l-ați scoate îndată?“
Dar ei nu I-au putut răspunde nimic.
Apoi Isus a văzut că oaspeții alegeau locurile cele mai importante. Atunci El le-a spus această pildă:
„Când ești invitat de cineva la o nuntă, nu te așeza la masă pe locul cel mai important. S-ar putea ca la nuntă să fi fost invitat cineva mai important decât tine.
Și cel care v-a invitat și pe tine, și pe el va veni atunci și îți va spune: «Dă locul tău omului acestuia!» Atunci, cu rușine, vei merge să iei ultimul loc.
Ci, când ești invitat, du-te și așază-te în locul cel mai puțin important. Astfel, când va veni gazda, îți va spune: «Prietene, vino aici, pe un loc mai important.» Atunci toți ceilalți oaspeți te vor respecta.
Oricine se înalță și își dă importanță va fi smerit, dar cel ce se smerește va fi înălțat.“
Apoi, Isus a spus fariseului care Îl invitase: „Când inviți oameni la un prânz sau la o cină, să nu-ți chemi prietenii, nici frații, nici rudele sau vecinii bogați, ca să te invite și ei, la rândul lor, și astfel să fii răsplătit.
Ci când dai o masă, cheamă săracii, schilozii, șchiopii și orbii.
Ei nu au cu ce să te răsplătească, dar vei fi binecuvântat, pentru că vei fi răsplătit la învierea celor drepți.“
Unul dintre cei aflați la masă, auzind aceste cuvinte, a spus: „Binecuvântați sunt toți cei ce vor mânca în Împărăția lui Dumnezeu!“
Isus i-a răspuns: „Un om pregătea un ospăț mare și a invitat mulți oameni.
Când a venit timpul pentru ospăț, el l-a trimis pe slujitorul său să spună tuturor celor invitați: «Veniți, toate sunt gata acum!»
Dar toți au început să se scuze. Primul a spus: «Tocmai am cumpărat un ogor și trebuie să mă duc să-l văd. Te rog, scuză-mă!»
Altul a spus: «Tocmai am cumpărat cinci perechi de boi și mă duc să-i încerc. Te rog să mă scuzi!»
Iar altul a spus: «Tocmai m-am căsătorit; de aceea nu pot să vin.»
Când slujitorul s-a întors, i-a povestit stăpânului său aceste lucruri. Stăpânul acelei case s-a supărat foarte tare și a spus slujitorului său: «Du-te repede în piețele și pe străzile cetății și adu aici pe săraci, pe schilozi, pe orbi și pe șchiopi!»
Slujitorul a spus: «Stăpâne, am făcut ce mi-ai spus și încă mai este loc.»
Atunci stăpânul i-a spus: «Ieși și caută pe drumuri și pe lângă garduri și fă-i pe oameni să vină! Vreau să am casa plină.
Vă spun că nici unul dintre cei pe care i-am invitat la început nu va gusta din mâncarea mea.»“
Împreună cu Isus mergeau mari mulțimi de oameni. El S-a întors și le-a spus:
„Dacă cineva vine la Mine, trebuie să Mă iubească mai mult decât își iubește tatăl și mama, soția și copiii, frații, surorile. El trebuie să Mă iubească mai mult chiar decât se iubește pe sine însuși. Altfel, nu poate fi ucenicul Meu.
Oricine nu-și poartă crucea și nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu.
Când cineva vrea să construiască un turn, stă mai întâi și calculează costurile. Așa va vedea dacă are destui bani pentru a-l termina.
Altfel e posibil ca, după ce i-a pus temelia, să nu poată termina ce a început. Atunci cei care îl vor vedea vor râde de el.
Ei vor spune: «Omul acesta a început să construiască ceva, dar nu a fost în stare să termine ce a început!»
Sau dacă un rege vrea să pornească război împotriva altui rege, el stă mai întâi să vadă dacă poate face față, cu cei zece mii de oameni ai săi, regelui care vine la luptă cu douăzeci de mii de oameni.
Dacă vede că nu poate face față, în timp ce regele celălalt este încă departe, îi va trimite un mesager care să discute condițiile de încheiere a păcii.
Tot așa este și cu voi. Oricine dintre voi care nu renunță la tot ce are nu poate fi ucenicul Meu.
Sarea este bună. Dar dacă și sarea își va pierde gustul, cu ce i se va reda gustul sărat?
Nu mai este bună nici pentru pământ, nici pentru grămada de bălegar. Atunci este aruncată afară.
Cine are urechi de auzit, să audă!“