capítulo 19
Isus a intrat în Ierihon și a trecut prin cetate.
Acolo se afla un om pe nume Zacheu. El era șeful vameșilor și era un om bogat.
Zacheu încerca să vadă cine era Isus. Dar fiindcă era foarte mic de statură, nu putea să vadă din cauza mulțimii.
Atunci el a alergat înaintea tuturor și s-a urcat într-un smochin. El știa că Isus urma să treacă pe acolo și vroia să-L vadă.
Când a ajuns Isus acolo, Și-a ridicat ochii și i-a spus lui Zacheu: „Zachee, coboară repede! Astăzi trebuie să rămân în casa ta!“
Zacheu s-a grăbit să coboare și L-a primit cu bucurie.
Toți oamenii au văzut lucrul acesta și au început să spună nemulțumiți: „S-a dus să stea în casa unui păcătos!“
Dar Zacheu s-a ridicat și a spus: „Doamne, iată: voi da săracilor jumătate din tot ce am. Și dacă am înșelat pe cineva cu ceva îi voi da înapoi de patru ori mai mult.“
Isus a spus: „Acest om este și el un fiu al lui Avraam. Astăzi a venit mântuirea în casa aceasta.
Căci Fiul omului a venit să-i caute și să-i mântuiască pe cei pierduți.“
În timp ce ei ascultau toate acestea, fiindcă Isus Se apropia de Ierusalim și oamenii credeau că Împărăția lui Dumnezeu urma să apară chiar atunci, Isus a continuat cu o pildă.
El a spus: „Un om de neam nobil s-a dus într-o țară îndepărtată pentru a fi numit ca rege, după care urma să se întoarcă în țara sa.
El și-a chemat cei zece slujitori și a dat fiecăruia câte o sumă de bani și le-a spus: «Faceți negoț cu acești bani până mă întorc.»
Dar concetățenii săi îl urau. Ei au trimis un grup de oameni după el ca să spună: «Nu mai vrem ca acest om să domnească peste noi!»
Dar omul a fost numit rege, apoi s-a întors acasă. Atunci el a trimis după slujitorii cărora le dăduse banii, ca să afle ce profit au avut.
Primul a venit și a spus: «Stăpâne, cu punga de bani pe care mi-ai dat-o, am câștigat de zece ori mai mult.»
Stăpânul i-a spus: «Foarte bine, slujitor bun! Ai fost demn de încredere și când ai avut puțin și de aceea îți voi da autoritate peste zece cetăți.»
Apoi cel de-al doilea slujitor a venit și a spus: «Stăpâne, cu punga de bani de la tine am câștigat de cinci ori mai mult.»
Acestuia, el i-a spus: «Vei conduce cinci cetăți.»
Apoi alt slujitor a venit și a spus: «Stăpâne, iată banii tăi. I-am pus deoparte într-o batistă.
Știu că ești un om aspru și mi-a fost teamă de tine. Vrei să iei de unde nu ai pus și să seceri ce nu ai semănat.»
Stăpânul i-a răspuns: «Slujitor rău, te voi judeca după propriile tale cuvinte. Știai că sunt un om aspru, că iau de unde nu pun și secer ce nu am semănat.
Atunci de ce nu mi-ai pus banii la bancă? Dacă ai fi făcut-o, i-aș fi luat cu dobândă.»
Apoi le-a spus celor care stăteau lângă el: «Luați-i banii și dați-i celui care a câștigat zece pungi de bani.»
Ei i-au răspuns: «Stăpâne, acela are deja zece pungi de bani!»
Stăpânul a spus: «Vă spun că acela care folosește ceea ce are va primi mai mult; dar de la acela care nu folosește ceea ce are va fi luat și ce are.
Și unde sunt dușmanii mei, care nu vroiau să domnesc peste ei? Aduceți-i aici și omorâți-i în fața mea!»“
După ce a spus aceste lucruri, Isus Și-a continuat drumul spre Ierusalim.
El a ajuns aproape de Betfaghe și Betania, la muntele numit Muntele Măslinilor. Atunci a trimis doi dintre ucenicii Lui, spunându-le:
„Să mergeți în satul dinaintea voastră. Când veți intra în el, veți găsi un măgăruș care nu a fost încălecat vreodată. Dezlegați-l și aduceți-l aici!
Și dacă vă întreabă cineva de ce îl dezlegați, să răspundeți: «Domnul are nevoie de el!»“
Ucenicii s-au dus și au găsit totul așa cum le spusese Isus.
În timp ce dezlegau măgărușul, stăpânii lui le-au spus: „De ce dezlegați măgărușul?“
Ei au răspuns: „Domnul are nevoie de el!“
Și l-au adus la Isus. Ucenicii și-au pus apoi hainele pe spatele măgărușului și L-au suit pe Isus deasupra.
În timp ce El mergea, oamenii își așterneau hainele pe drum înaintea lui Isus.
Isus Se apropia de Ierusalim. Când se afla pe panta Muntelui Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor a început să-L laude pe Dumnezeu cu voce tare. Ei erau plini de bucurie și Îl lăudau pe Dumnezeu pentru toate minunile pe care le văzuseră.
Ei spuneau: „Binecuvântat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în ceruri și slavă lui Dumnezeu!“
Unii dintre fariseii din mulțime I-au spus lui Isus: „Învățătorule, spune ucenicilor Tăi să nu mai zică aceste lucruri!“
Isus a răspuns: „Vă spun că aceste lucruri trebuie spuse. Dacă ucenicii Mei nu le-ar spune, pietrele le-ar striga.“
Când S-a apropiat Isus de Ierusalim, a văzut cetatea și a plâns pentru ea.
El a spus: „Ierusalime, Mi-aș dori să știi astăzi ce ți-ar aduce pace; dar acest lucru îți este ascuns.
Va veni o vreme când dușmanii tăi vor construi un zid în jurul tău ca să te atace. Ei te vor înconjura și te vor apăsa din toate părțile.
Te vor zdrobi, pe tine și pe oamenii tăi. Ei nu vor lăsa în clădirile tale piatră peste piatră, pentru că nu ai știut timpul venirii lui Dumnezeu pentru mântuirea ta.“
Isus a intrat în Templu. El a început să-i scoată afară pe cei care vindeau acolo.
El le-a spus: „În Scripturi, este scris: «Casa Mea va fi o casă de rugăciune!» Dar voi ați făcut din ea o ascunzătoare de tâlhari!“
Isus îi învăța pe oameni în Templu în fiecare zi. Conducătorii preoților, învățătorii Legii și oamenii de frunte ai poporului încercau să găsească o cale de a-L omorî.
Dar ei nu știau cum L-ar putea omorî, pentru că oamenii erau foarte atenți la ce spunea Isus.