Evanghelia după Luca

capítulo 9


Capítulos:


Trimiterea celor doisprezece


verso 1

Isus i-a adunat laolaltă pe cei doisprezece ucenici și le-a dat putere și autoritate peste demoni și puterea de a vindeca boli.


verso 2

Apoi i-a trimis să predice lumii despre Împărăția lui Dumnezeu și să vindece pe cei bolnavi.


verso 3

Isus le-a spus: „Nu luați nimic pentru drum: nici toiag, nici traistă, nici mâncare, nici bani, și nu luați haine în plus cu voi.


verso 4

Când intrați într-o casă, rămâ- neți acolo până când vine timpul să plecați.


verso 5

Și dacă oamenii nu vă primesc cu bucurie, la plecarea din localitatea aceea, scuturați-vă și praful de pe picioare. Acesta va fi un avertisment pentru ei.“


verso 6

Ei au plecat și au mers din sat în sat, spunând Vestea Bună și vindecând oamenii în fiecare loc.


Nedumerirea lui Irod


verso 7

Guvernatorul Irod a auzit despre toate lucrurile care se întâmplau. El a fost din cale afară de nedumerit, pentru că unii oameni spuneau că Ioan a înviat din morți,


verso 8

alții că s-a arătat Ilie, iar alții ziceau că a înviat unul dintre profeții din trecut.


verso 9

Dar Irod a spus: „Eu i-am tăiat capul lui Ioan. Cine este Cel despre care aud toate aceste lucruri?“ Și căuta să-L vadă pe Isus.


Înmulțirea pâinilor


verso 10

Când s-au întors, apostolii I-au povestit lui Isus despre tot ceea ce făcuseră. Atunci, Isus i-a luat cu El într-o cetate numită Betsaida, unde puteau să fie singuri.


verso 11

Dar mulțimile au aflat și s-au dus pe urmele Lui. Isus le-a primit și le-a vorbit despre Împărăția lui Dumnezeu și i-a vindecat pe cei care aveau nevoie de vindecare.


verso 12

Dar ziua era pe sfârșite. Cei doisprezece au venit la El și I-au spus: „Acesta este un loc izolat. Spune oamenilor să plece și să meargă prin satele și pe la gospodăriile din împrejurimi pentru a căuta mâncare și un loc unde să doarmă.“


verso 13

Dar Isus le-a spus: „Dați-le voi să mănânce.“
Ei au răspuns: „Nu avem decât cinci pâini și doi pești. Vrei să mergem să cumpărăm mâncare pentru toți oamenii aceștia?“


verso 14

(Acolo erau cam cinci mii de bărbați.)
Isus le-a spus ucenicilor: „Așezați-i în grupuri de câte cincizeci.“


verso 15

Așa au și făcut și au spus tuturor oamenilor să se așeze.


verso 16

Isus a luat cele cinci pâini și cei doi pești, Și-a ridicat ochii spre cer și I-a mulțumit lui Dumnezeu. Apoi le-a împărțit și le-a dat ucenicilor ca să le dea oamenilor.


verso 17

Toți oamenii au mâncat și s-au săturat. Și cu ce a rămas de la masă au umplut douăsprezece coșuri.


Mărturia lui Petru despre Isus


verso 18

Odată, pe când Isus Se ruga singur, ucenicii au venit la El. Isus i-a întrebat: „Cine spun oamenii că sunt Eu?“


verso 19

Ei au răspuns: „Unii spun că ești Ioan Botezătorul; alții că ești Ilie; iar alții spun că ești unul dintre profeții din trecut care a înviat.“


verso 20

Isus i-a întrebat: „Dar voi cine ziceți că sunt?“
Petru a răspuns: „Tu ești Cristosul lui Dumnezeu!“


verso 21

Dar Isus i-a avertizat să nu spună nimănui lucrul acesta.


Prima vestire a suferințelor


verso 22

El a spus: „Fiul omului va suferi multe, va fi respins de conducătorii iudei, de marii preoți și de învățătorii Legii, va fi omorât și în a treia zi va învia.“


verso 23

Apoi Isus a continuat prin a le spune tuturor: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să renunțe la sine însuși. El trebuie să-și ducă în fiecare zi crucea care i-a fost dată și să Mă urmeze.


verso 24

Pentru că cine vrea să-și salveze viața o va pierde. Dar cine își va pierde viața pentru Mine o va salva.


verso 25

La ce i-ar folosi unui om să câștige întreaga lume, dacă se distruge pe el însuși sau este pierdut?


verso 26

Dacă cuiva îi este rușine de Mine sau de învățătura Mea, atunci și Mie Îmi va fi rușine de el. Îmi va fi rușine de el când Mă voi întoarce în slava Mea, în slava Tatălui și a sfinților îngeri.


verso 27

Dar Eu vă spun adevărul: sunt câțiva aici care nu vor muri până nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu.“


Schimbarea la față


verso 28

Cam la opt zile după ce a spus aceste cuvinte, Isus i-a luat cu El pe Petru, Ioan și Iacov și S-a dus pe munte să Se roage.


verso 29

În timp ce Se ruga, înfățișarea Lui s-a schimbat, iar hainele Sale au devenit de un alb strălucitor.


verso 30

Și deodată au apărut doi bărbați care vorbeau cu Isus. Cei doi bărbați erau Moise și Ilie.


verso 31

Ei apăruseră în slavă și vorbeau cu Isus despre moartea Lui, care urma să aibă loc în Ierusalim.


verso 32

Petru și cei ce erau cu el dormeau adânc. Dar când s-au trezit, au văzut slava lui Isus și pe cei doi bărbați care stăteau cu El.


verso 33

În timp ce Moise și Ilie se îndepărtau de El, Petru I-a spus lui Isus: „Învățătorule, este bine că suntem aici. Să facem trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise și unul pentru Ilie.“ (Dar Petru nu știa ce spune.)


verso 34

În timp ce spunea aceste lucruri, un nor a venit deasupra lor și i-a acoperit cu umbra lui. Când norul i-a acoperit, ei s-au speriat.


verso 35

Un glas s-a auzit din nor, spunând: „Acesta este Fiul Meu; El este Alesul Meu. De El să ascultați!“


verso 36

După ce s-a auzit glasul acela, Isus a rămas singur acolo. Petru, Iacov și Ioan nu au spus nimic și nu au povestit nimănui atunci despre cele văzute.


Vindecarea unui demonizat


verso 37

În ziua următoare, când au coborât de pe munte, o mare mulțime de oameni L-a întâmpinat pe Isus.


verso 38

Chiar atunci un om din mulțime a strigat: „Învățătorule, Te implor, uită-Te la fiul meu pentru că este singurul meu copil.


verso 39

Fără nici o avertizare, un duh pune stăpânire pe el și băiatul începe brusc să țipe. Îi dă convulsii până face spume la gură. Duhul rău îl chinuie mult și rareori îl lasă în pace.


verso 40

I-am rugat pe ucenicii Tăi să scoată duhul, dar ei nu au reușit.“


verso 41

Atunci Isus a răspuns: „Oameni necredincioși și porniți pe căi greșite! Cât timp trebuie să mai stau cu voi și să am răbdare cu voi? Adu-ți fiul aici!“


verso 42

Când băiatul era pe drum, demonul l-a aruncat la pământ cu convulsii. Dar Isus a certat duhul rău. L-a vindecat pe băiat și l-a dat înapoi tatălui său.


Isus vorbește despre moartea Sa


verso 43

Toți oamenii erau copleșiți de măreția lui Dumnezeu. În timp ce oamenii se minunau de toate lucrurile pe care le făcea Isus, El le-a spus ucenicilor:


verso 44

„Fiți atenți la ceea ce vă spun acum: Fiul omului va fi dat în mâinile oamenilor.“


verso 45

Dar ucenicii nu au înțeles aceste cuvinte. Înțelesul lor era ascuns pentru ei, astfel ca ei să nu îl priceapă. Dar le era frică să-L întrebe pe Isus ce a vrut să zică.


Cine este cel mai mare


verso 46

Apoi, ucenicii au început să se certe dorind să știe care dintre ei este cel mai important.


verso 47

Dar Isus, care le cunoștea gândurile, a luat un copilaș și l-a pus lângă El.


verso 48

Și le-a spus: „Cine primește un copilaș ca acesta în Numele Meu, pe Mine Mă primește. Și cine Mă primește pe Mine Îl primește pe Cel ce M-a trimis. Acela dintre voi toți care este considerat cel mai neînsemnat va fi cel mai important.“


Cine nu este împotriva voastră este cu voi


verso 49

Ioan L-a întrebat: „Învățătorule, am văzut un om alungând demoni în Numele Tău. Am încercat să-l oprim pentru că nu este unul dintre noi.“


verso 50

Dar Isus i-a răspuns: „Nu-l opriți, căci cine nu este împotriva voastră este de partea voastră.“


„Foc din cer“


verso 51

Când s-a apropiat timpul ca Isus să fie luat în cer, El S-a hotărât să meargă la Ierusalim.


verso 52

El a trimis înainte niște mesageri. Aceștia au plecat și au mers într-un sat din Samaria ca să pregătească totul pentru Isus.


verso 53

Samaritenii nu L-au primit, pentru că Isus Se îndrepta spre Ierusalim.


verso 54

Când ucenicii Săi, Iacov și Ioan, au văzut lucrul acesta, au spus: „Doamne, vrei să cerem să coboare foc din cer și să-i distrugă [așa cum a făcut Ilie]?“


verso 55

Dar Isus S-a întors spre ei și i-a certat. [Isus a mai spus: „Nu știți de ce duh sunteți însuflețiți.]


verso 56

[Fiul omului nu a venit să distrugă sufletele oamenilor, ci să le mântuiască.“] Apoi Isus și ucenicii Lui au plecat în alt sat.


Cum să-L urmăm pe Isus


verso 57

Pe când mergeau pe drum, cineva I-a spus lui Isus: „Te voi urma oriunde vei merge.“


verso 58

Dar Isus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini, iar păsările cerului au cuiburi. Dar Fiul omului nu are un loc unde să-Și pună capul și să Se odihnească.“


verso 59

Altuia, Isus i-a spus: „Urmează-Mă!“
Dar omul a spus: „Lasă-mă, mai întâi, să mă duc să-mi îngrop tatăl!“


verso 60

Însă Isus i-a răspuns: „Lasă morții să-și îngroape morții și tu du-te și spune lumii despre Împărăția lui Dumnezeu!“


verso 61

Alt om a spus: „Te voi urma, Doamne, dar lasă-mă, mai întâi, să-mi iau la revedere de la ai mei!“


verso 62

Dar Isus i-a răspuns: „Cel care pune mâna pe plug, dar se uită înapoi, nu este pregătit pentru Împărăția lui Dumnezeu.“

Capítulos:


Libros