capítulo 6
Într-o zi de sabat, Isus trecea prin niște lanuri de grâu. Ucenicii Lui rupeau spice de grâu, le frecau în mână, apoi le mâncau.
Unii dintre farisei au spus: „De ce faceți ceea ce nu e permis să faceți în ziua sabatului?“
Isus le-a răspuns: „Nu ați citit ce a făcut David? Când lui și celor care erau cu el li s-a făcut foame,
David a intrat în Casa lui Dumnezeu, a luat pâinea care fusese oferită lui Dumnezeu, a mâncat-o și a dat și celor care erau cu el. Legea spune că numai preoții pot mânca această pâine.“
Apoi Isus le-a spus: „Fiul omului este Domn chiar și al sabatului.“
Într-o altă zi de sabat, Isus a intrat într-o sinagogă și îi învăța pe oameni. Acolo se afla un om a cărui mână dreaptă era deformată.
Învățătorii Legii și fariseii se uitau la Isus să vadă dacă va vindeca pe cineva în ziua sabatului, ca să aibă motiv să-L acuze.
Isus le cunoștea gândurile, dar i-a spus omului cu mâna deformată: „Ridică-te și stai în fața tuturor!“ Omul s-a ridicat și a stat în picioare.
Apoi Isus i-a întrebat: „Ce permite Legea să faci într-o zi de sabat? Să faci bine sau rău? Să salvezi sau să distrugi o viață?“
Isus a privit în jur, la fiecare dintre ei, apoi i-a spus omului: „Întinde-ți mâna!“ El a întins-o și mâna i-a fost vindecată.
Dar fariseii și învățătorii Legii s-au înfuriat foarte tare și au vorbit între ei despre ce ar putea să-I facă lui Isus.
În acele zile, Isus S-a dus pe munte să Se roage. El a petrecut întreaga noapte rugându-Se lui Dumnezeu.
Când s-a făcut ziuă, i-a chemat pe ucenicii Săi și a ales doisprezece dintre ei. Pe aceștia i-a numit apostoli.
Ei erau: Simon, pe care l-a numit și Petru, Andrei, fratele lui Petru, Iacov și Ioan, Filip, Bartolomeu,
Matei, Toma, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon, căruia i se spunea Zelotul,
Iuda, fiul lui Iacov, și Iuda Iscarioteanul, care până la urmă L-a trădat pe Isus.
Isus a coborât de pe munte împreună cu ei și S-a oprit într-un loc neted. Acolo se aflau mulți dintre ucenicii Lui și o mulțime de oameni din toată Iudeea, din Ierusalim și din cetățile din apropierea Tirului și Sidonului.
Cu toții veniseră să-L asculte și să fie vindecați de bolile lor. Iar cei chinuiți de duhuri rele au fost și ei vindecați.
Mulțimea de oameni încerca să-L atingă pentru că din El ieșea o putere care îi vindeca pe toți.
Isus Și-a ridicat privirea spre ucenicii Lui și a spus:
„Binecuvântați sunteți voi, cei săraci,
pentru că a voastră este Împărăția lui
Dumnezeu!
Binecuvântați sunteți voi,
care acum sunteți flămânzi,
pentru că veți fi săturați!
Binecuvântați sunteți voi,
care acum plângeți, pentru că veți râde!
Binecuvântați sunteți voi, când oamenii vă urăsc, vă alungă din sinagogile lor, vă insultă și vă batjocoresc numele din cauza Fiului omului!
În ziua aceea, să fiți fericiți și să tresăltați de bucurie, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri! Strămoșii acestor oameni s-au purtat la fel față de profeți.
Dar, vai de voi, cei bogați, pentru că voi v-ați primit deja mângâierea!
Vai de voi, cei ce sunteți sătui acum, pentru că veți ajunge flămânzi! Vai de voi, cei ce râdeți acum, pentru că veți fi triști și veți plânge!
Vai de voi, când toți oamenii spun lucruri frumoase despre voi, pentru că strămoșii lor s-au purtat la fel cu profeții mincinoși!
Dar vouă, cei ce ascultați, vă spun: iubiți-vă dușmanii! Faceți bine celor ce vă urăsc!
Binecuvântați-i pe cei ce vă blestemă! Rugați-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi!
Dacă cineva te lovește peste un obraz, întoarce-i și obrazul celălalt. Dacă cineva vrea să-ți ia haina, lasă-l să-ți ia și cămașa.
Dă oricui îți cere ceva. Și dacă cineva ia un lucru care este al tău, nu-l cere înapoi.
Purtați-vă cu ceilalți oameni așa cum ați vrea să se poarte ei cu voi.
Dacă îi iubiți doar pe cei ce vă iubesc, de ce considerați că meritați să fiți lăudați? Și păcătoșii îi iubesc pe cei care-i iubesc pe ei.
Dacă faceți bine doar celor ce vă fac bine, ce laudă credeți că meritați? Și păcătoșii fac la fel.
Iar dacă împrumutați doar celor de la care sperați să primiți înapoi, meritați să fiți lăudați? Și păcătoșii împrumută altor păcătoși, pentru a primi înapoi aceeași sumă.
Voi însă, iubiți-i pe dușmanii voștri, faceți-le bine și împrumutați-le fără să așteptați nimic în schimb. Atunci răsplata voastră va fi mare și veți fi fii ai Celui Preaînalt; căci El Însuși este bun și cu cei nerecunoscători și răi.
Fiți plini de milă, așa cum Tatăl vostru este plin de milă.
Nu-i judecați pe alții și nu veți fi judecați. Nu-i condamnați pe alții și nu veți fi condamnați. Iertați-i pe alții și veți fi iertați.
Dați și vi se va da. Vi se va da o măsură bună, îndesată și clătinată, atât de mult, încât va da și pe dinafară. Cu aceeași măsură cu care măsurați altora vi se va măsura și vouă.“
Și Isus le-a spus o pildă: „Poate un orb să arate drumul unui alt orb? Nu vor cădea amândoi în șanț?
Nici un elev nu este mai mare decât profesorul său. Dar dacă este bine pregătit, el poate ajunge asemenea profesorului său.
De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, dar nu vezi bârna din ochiul tău?
Cum poți spune fratelui tău: «Frate, dă-mi voie să iau paiul acela din ochiul tău», când nu vezi bârna din ochiul tău? Ipocritule, scoate mai întâi bârna din ochiul tău și apoi vei putea să vezi destul de bine pentru a scoate paiul din ochiul fratelui tău.
Nu există pom bun care să facă roade rele și nu există pom rău care să facă roade bune.
Fiecare pom este cunoscut după fructele sale. Nu se culeg smochine din spini și nici nu se culeg struguri din mărăcini.
Omul bun scoate lucruri bune din comoara păstrată în inima sa. Iar omul rău scoate lucruri rele din răutatea care este în inima lui, pentru că gura rostește ceea ce se revarsă din inima omului.
De ce Îmi spuneți: «Doamne, Doamne!», dar nu faceți ce vă spun Eu?
Vă voi spune cu cine se aseamănă cel ce vine la Mine, ascultă cuvintele Mele și le împlinește:
este ca un om care a construit o casă. El a săpat adânc și a pus temelia pe stâncă, iar când au venit apele cu putere peste acea casă, nu au putut s-o clintească, pentru că a fost bine construită.
Dar cine ascultă cuvintele Mele și nu le împlinește, este ca un om care a construit o casă pe pământ, fără temelie. Apele au venit peste casă și aceasta s-a prăbușit îndată. Și din ea nu a rămas decât o ruină.“