Psalmii
22. zsoltár
1. vers
(Către mai marele cîntăreţilor. Se cîntă ca „cerboaica zorilor”. Un psalm al lui David.) Dumnezeule! Dumnezeule! Pentruce m`ai părăsit, şi pentruce Te depărtezi fără să-mi ajuţi şi fără s`asculţi plîngerile mele?
2. vers
Strig ziua, Dumnezeule, şi nu-mi răspunzi: strig şi noaptea, şi tot n`am odihnă.
3. vers
Totuş Tu eşti Cel Sfînt, şi Tu locuieşti în mijlocul laudelor lui Israel.
4. vers
În Tine se încredeau părinţii noştri: se încredeau, şi -i izbăveai.
5. vers
Strigau către Tine, şi erau scăpaţi; se încredeau în Tine, şi nu rămîneau de ruşine.
6. vers
Dar eu sînt vierme, nu om, am ajuns de ocara oamenilor şi dispreţuit de popor.
7. vers
Toţi ceice mă văd îşi bat joc de mine, îşi deschid gura, dau din cap şi zic:
8. vers
„S`a încrezut în Domnul! Să -l mîntuiască Domnul, să -l izbăvească, fiindcă -l iubeşte!” -
9. vers
Da, Tu m`ai scos din pîntecele mamei, m`ai pus la adăpost de orice grijă la ţîţele mamei mele;
10. vers
de cînd eram la sînul mamei, am fost supt paza Ta, din pîntecele mamei ai fost Dumnezeul meu.
11. vers
Nu Te depărta de mine, căci s`apropie necazul, şi nimeni nu-mi vine în ajutor.
12. vers
O mulţime de tauri sînt împrejurul meu, nişte tauri din Basan mă înconjoară.
13. vers
Îşi deschid gura împotriva mea, ca un leu, care sfîşie şi răcneşte.
14. vers
Am ajuns ca apa, care se scurge, şi toate oasele mi se despart; mi s`a făcut inima ca ceara, şi se topeşte înlăuntrul meu.
15. vers
Mi se usucă puterea ca lutul, şi mi se lipeşte limba de cerul gurii: m`ai adus în ţărîna morţii.
16. vers
Căci nişte cîni mă înconjoară, o ceată de nelegiuiţi dau tîrcoale împrejurul meu, mi-au străpuns mînile şi picioarele:
17. vers
toate oasele aş putea să mi le număr. Ei, însă, pîndesc şi mă privesc;
18. vers
îşi împart hainele mele între ei, şi trag la sorţ pentru cămaşa mea.
19. vers
Dar Tu, Doamne, nu Te depărta! Tu, Tăria mea, vino de grabă în ajutorul meu!
20. vers
Scapă-mi sufletul de sabie, şi viaţa din ghiarele cînilor!
21. vers
Scapă-mă din gura leului, şi scoate-mă din coarnele bivolului!
22. vers
Voi vesti Numele Tău fraţilor mei, şi Te voi lăuda în mijlocul adunării.
23. vers
Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi -L! Voi toţi, sămînţa lui Iacov, slăviţi -L! Cutremuraţi-vă înaintea Lui, voi toţi, sămînţa lui Israel!
24. vers
Căci El nici nu dispreţuieşte, nici nu urăşte necazurile celui nenorocit, şi nu-Şi ascunde Faţa de el, ci îl ascultă cînd strigă către El.
25. vers
În adunarea cea mare, Tu vei fi pricina laudelor mele: şi-mi voi împlini juruinţele în faţa celor ce se tem de Tine.
26. vers
Cei săraci vor mînca şi se vor sătura, ceice caută pe Domnul, Îl vor lăuda: veselă să vă fie inima pe vecie!
27. vers
Toate marginile pămîntului îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul: toate familiile neamurilor se vor închina înaintea Ta.
28. vers
Căci a Domnului este împărăţia: El stăpîneşte peste neamuri.
29. vers
Toţi cei puternici de pe pămînt vor mînca şi se vor închina şi ei; înaintea Lui se vor pleca toţi ceice se pogoară în ţărînă, ceice nu pot să-şi păstreze viaţa.
30. vers
O sămînţă de oameni li va sluji; şi se va vorbi despre Domnul către ceice vor veni după ei.
31. vers
Aceştia vor veni şi vor vesti dreptatea Lui, vor vesti lucrarea Lui poporului care se va naşte.
Könyvek
