Psalmii
77. zsoltár
1. vers
(Către mai marele cîntăreţilor. După Iedutun. Un psalm al lui Asaf.) Strig cu glasul meu către Dumnezeu, strig cu glasul meu către Dumnezeu, şi El mă va asculta.
2. vers
În ziua necazului meu, caut pe Domnul; noaptea, mînile îmi stau întinse fără curmare; sufletul meu nu vrea nicio mîngîiere.
3. vers
Mi-aduc aminte de Dumnezeu, şi gem; mă gîndesc adînc în mine, şi mi se mîhneşte duhul. -
4. vers
Tu îmi ţii ploapele deschise; şi, de mult ce mă frămînt, nu pot vorbi.
5. vers
Mă gîndesc la zilele de demult, la anii de odinioară.
6. vers
Mă gîndesc la cîntările mele noaptea, cuget adînc în lăuntrul inimii mele, îmi cade duhul pe gînduri, şi zic:
7. vers
„Va lepăda Domnul pentru totdeauna? Şi nu va mai fi El binevoitor?
8. vers
S`a isprăvit bunătatea Lui pe vecie? S`a dus făgăduinţa Lui pentru totdeauna?
9. vers
A uitat Dumnezeu să aibă milă? Şi -a tras El, în mînia Lui, înapoi îndurarea?” -
10. vers
Atunci îmi zic: „Ceeace mă face să sufăr, este că dreapta Celui Prea Înalt nu mai este aceeaş”…
11. vers
Dar tot voi lăuda lucrările Domnului, căci îmi aduc aminte de minunile Tale de odinioară;
12. vers
da, mă voi gîndi la toate lucrările Tale, şi voi lua aminte la toate isprăvile Tale.
13. vers
Dumnezeule, căile Tale sînt sfinte! Care Dumnezeu este mare ca Dumnezeul nostru?
14. vers
Tu eşti Dumnezeul, care faci minuni; Tu Ţi-ai arătat puterea printre popoare.
15. vers
Prin braţul Tău, Tu ai izbăvit pe poporul Tău, pe fiii lui Iacov şi ai lui Iosif.
16. vers
Cînd Te-au văzut apele, Dumnezeule, cînd Te-au văzut apele, s`au cutremurat, şi adîncurile s`au mişcat.
17. vers
Norii au turnat apă cu găleata, tunetul a răsunat în nori, şi săgeţile Tale au sburat în toate părţile.
18. vers
Tunetul Tău a isbucnit în vîrtej de vînt, fulgerile au luminat lumea: pămîntul s`a mişcat şi s`a cutremurat.
19. vers
Ţi-ai croit un drum prin mare, o cărare prin apele cele mari, şi nu Ţi s`au mai cunoscut urmele.
20. vers
Ai povăţuit pe poporul Tău ca pe o turmă, prin mîna lui Moise şi Aaron.
Könyvek
