Psalmii
84. zsoltár
1. vers
(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe Ghitit. Un psalm al fiilor lui Core.) Cît de plăcute sînt locaşurile Tale, Doamne al oştirilor!
2. vers
Sufletul meu suspină şi tînjeşte de dor după curţile Domnului, inima şi carnea mea strigă către Dumnezeul cel viu!
3. vers
Pînă şi pasărea îşi găseşte o casă acolo, şi rîndunica un cuib unde îşi pune puii… Ah! altarele Tale, Doamne al oştirilor, Împăratul meu şi Dumnezeul meu!
4. vers
Ferice de ceice locuiesc în Casa Ta! Căci ei tot mai pot să Te laude. -
5. vers
Ferice de ceice-şi pun tăria în Tine, în a căror inimă locuieşte încrederea.
6. vers
Cînd străbat aceştia Valea Plîngerii, o prefac într`un loc plin de izvoare, şi ploaia timpurie o acopere cu binecuvîntări.
7. vers
Ei merg din putere în putere, şi se înfăţişează înaintea lui Dumnezeu în Sion.
8. vers
Doamne, Dumnezeul oştirilor, ascultă rugăciunea mea! Ia aminte, Dumnezeul lui Iacov! -(Oprire).
9. vers
Tu, care eşti scutul nostru, vezi, Dumnezeule, şi priveşte faţa unsului Tău!
10. vers
Căci mai mult face o zi în curţile Tale de cît o mie în altă parte; eu vreau mai bine să stau în pragul Casei Dumnezeului meu, decît să locuiesc în corturile răutăţii!
11. vers
Căci Domnul Dumnezeu este un soare şi un scut, Domnul dă îndurare şi slavă, şi nu lipseşte de niciun bine pe cei ce duc o viaţă fără prihană.
12. vers
Doamne al oştirilor, ferice de omul care se încrede în Tine!
Könyvek
