Psalmii
73. zsoltár
1. vers
(Un psalm al lui Asaf.) Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată.
2. vers
Totuş, era să mi se îndoaie piciorul, şi erau să-mi alunece paşii!
3. vers
Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiţi, cînd vedeam fericirea celor răi.
4. vers
Într`adevăr, nimic nu -i turbură pînă la moarte, şi trupul le este încărcat de grăsime.
5. vers
N`au parte de suferinţele omeneşti, şi nu sînt loviţi ca ceilalţi oameni.
6. vers
Deaceea mîndria le slujeşte ca salbă, şi asuprirea este haina care -i înveleşte.
7. vers
Li se bulbucă ochii de grăsime, şi au mai mult decît le-ar dori inima.
8. vers
Rîd, şi vorbesc cu răutate de asuprire: vorbesc de sus,
9. vers
îşi înalţă gura pînă la ceruri, şi limba le cutreieră pămîntul.
10. vers
Deaceea aleargă lumea la ei, înghite apă din plin,
11. vers
şi zice: „Ce ar putea să ştie Dumnezeu, şi ce ar putea să cunoască Cel Prea Înalt?”
12. vers
Aşa sînt cei răi: totdeauna fericiţi, şi îşi măresc bogăţiile.
13. vers
Degeaba dar mi-am curăţit eu inima, şi mi-am spălat mînile în nevinovăţie:
14. vers
căci în fiecare zi sînt lovit, şi în toate dimineţile sînt pedepsit.
15. vers
Dacă aş zice: „Vreau să vorbesc ca ei,” iată că n`aş fi credincios neamului copiilor Tăi.
16. vers
M`am gîndit la aceste lucruri ca să le pricep, dar zădarnică mi -a fost truda,
17. vers
pînă ce am intrat în sfîntul locaş al lui Dumnezeu, şi am luat seama la soarta dela urmă a celor răi.
18. vers
Da, Tu -i pui în locuri alunecoase, şi -i arunci în prăpăd.
19. vers
Cum sînt nimiciţi într`o clipă! Sînt perduţi, prăpădiţi printr`un sfîrşit năpraznic.
20. vers
Ca un vis la deşteptare, aşa le lepezi chipul, Doamne, la deşteptarea Ta!
21. vers
Cînd mi se amăra inima, şi mă simţeam străpuns în măruntaie,
22. vers
eram prost şi fără judecată, eram ca un dobitoc înaintea Ta.
23. vers
Însă eu sînt totdeauna cu Tine, Tu m`ai apucat de mîna dreaptă;
24. vers
mă vei călăuzi cu sfatul Tău, apoi mă vei primi în slavă.
25. vers
Pe cine altul am eu în cer afară de Tine? Şi pe pămînt nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decît în Tine.
26. vers
Carnea şi inima pot să mi se prăpădească: fiindcă Dumnezeu va fi pururea stînca inimii mele şi partea mea de moştenire.
27. vers
Căci iată că ceice se depărtează de Tine, pier; Tu nimiceşti pe toţi ceice-Ţi sînt necredincioşi.
28. vers
Cît pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu: pe Domnul Dumnezeu Îl fac locul meu de adăpost, ca să povestesc toate lucrările Tale.
Könyvek
