Psalmii

Psalm 55


Chapters:


verse #1

(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe instrumente cu coarde. O cîntare a lui David.) Ia aminte, Dumnezeule, la rugăciunea mea, şi nu Te ascunde de cererile mele!


verse #2

Ascultă-mă, şi răspunde-mi! Rătăcesc încoace şi încolo, şi mă frămînt,


verse #3

din pricina zarvei vrăjmaşului şi din pricina apăsării celui rău. Căci ei aruncă nenorocirea peste mine, şi mă urmăresc cu mînie.


verse #4

Îmi tremură inima în mine, şi mă cuprinde spaima morţii,


verse #5

mă apucă frica şi groaza, şi mă iau fiorii.


verse #6

Eu zic: „O, dacă aş avea aripile porumbelului, aş sbura, şi aş găsi undeva odihnă!”


verse #7

Da, aş fugi departe de tot, şi m`aş duce să locuiesc în pustie. -(Oprire).


verse #8

Aş fugi în grabă la un adăpost de vîntul acesta năpraznic şi de furtuna aceasta.


verse #9

Nimiceşte -i, Doamne, împarte-le limbile, căci în cetate văd silă şi certuri;


verse #10

zi şi noapte ei îi dau ocol pe ziduri: nelegiuirea şi răutatea sînt în sînul ei;


verse #11

răutatea este în mijlocul ei, şi vicleşugul şi înşelătoria nu lipsesc din pieţele ei.


verse #12

Nu un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi: nu protivnicul meu se ridică împotriva mea, căci m`aş ascunde dinaintea lui.


verse #13

Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate de cruce şi prieten cu mine!


verse #14

Noi, cari trăiam împreună într`o plăcută prietenie, şi ne duceam împreună cu mulţimea în Casa lui Dumnezeu!


verse #15

Să vină moartea peste ei, şi să se pogoare de vii în locuinţa morţilor! Căci răutatea este în locuinţa lor, în inima lor.


verse #16

Dar eu strig către Dumnezeu, şi Domnul mă va scăpa.


verse #17

Seara, dimineaţa, şi la amiază, oftez şi gem, şi El va auzi glasul meu.


verse #18

Mă va scăpa din lupta care se dă împotriva mea, şi-mi va aduce pacea, căci mulţi mai sînt împotriva mea!


verse #19

Dumnezeu va auzi, şi -i va smeri, El, care, din vecinicie, stă pe scaunul Lui de domnie. -(Oprire). Căci în ei nu este nicio nădejde de schimbare, şi nu se tem de Dumnezeu.


verse #20

Ei pun mîna pe cei ce trăiau în pace cu ei, şi îşi calcă legămîntul.


verse #21

Gura lor este dulce ca smîntîna, dar în inimă poartă războiul: cuvintele lor sînt mai alunecoase decît untdelemnul, dar cînd ies ele din gură, sînt nişte săbii.


verse #22

Încredinţează-ţi soarta în mîna Domnului, şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit.


verse #23

Şi Tu, Dumnezeule, îi vei pogorî în fundul gropii. Oamenii setoşi de sînge şi de înşelăciune, nu vor ajunge nici jumătate din zilele lor. Eu însă mă încred în Tine!

Chapters:


Books