Psalmii

Psalm 89


Chapters:


verse #1

(O cîntare a lui Etan, Ezrahitul.) Voi cînta totdeauna îndurările Domnului: voi spune din neam în neam, cu gura mea, credincioşia Ta.


verse #2

Căci zic: „Îndurarea are temelii vecinice! Tare ca cerurile este credincioşia Ta!” -


verse #3

„Am făcut legămînt cu alesul Meu” -zice Domnul–„iată ce am jurat robului Meu David:


verse #4

„Îţi voi întări sămînţa pe vecie, şi` -n veci îţi voi aşeza scaunul de domnie.”


verse #5

Cerurile laudă minunile Tale, Doamne, şi credincioşia Ta în adunarea sfinţilor!


verse #6

Căci, în cer, cine se poate asemăna cu Domnul? Cine este ca Tine între fiii lui Dumnezeu?


verse #7

Dumnezeu este înfricoşat în adunarea cea mare a sfinţilor, şi de temut pentru toţi ceice stau în jurul Lui.


verse #8

Doamne, Dumnezeul oştirilor, cine este puternic ca Tine, Doamne! Şi credincioşia Ta Te înconjoară.


verse #9

Tu îmblînzeşti mîndria mării; cînd se ridică valurile ei, Tu le potoleşti.


verse #10

Tu ai zdrobit Egiptul ca pe un hoit, ai risipit pe vrăjmaşii Tăi prin puterea braţului Tău.


verse #11

Ale Tale sînt cerurile şi pămîntul, Tu ai întemeiat lumea şi tot ce cuprinde ea.


verse #12

Tu ai făcut miazănoaptea şi miazăziua; Taborul şi Hermonul se bucură de Numele Tău.


verse #13

Braţul tău este puternic, mîna Ta este tare, dreapta Ta este înălţată.


verse #14

Dreptatea şi judecata sînt temelia scaunului Tău de domnie; bunătatea şi credincioşia sînt înaintea Feţei Tale.


verse #15

Ferice de poporul, care cunoaşte sunetul trîmbiţei, care umblă în lumina Feţei Tale, Doamne!


verse #16

El se bucură neîncetat de Numele Tău, şi se făleşte cu dreptatea Ta.


verse #17

Căci Tu eşti fala puterii lui; şi, în bunăvoinţa Ta, ne ridici puterea noastră.


verse #18

Căci Domnul este scutul nostru, Sfîntul lui Israel este împăratul nostru.


verse #19

Atunci ai vorbit într`o vedenie prea iubitului Tău, şi ai zis: „Am dat ajutorul Meu unui viteaz, am ridicat din mijlocul poporului un tînăr;


verse #20

am găsit pe robul Meu David, şi l-am uns cu untdelemnul Meu cel sfînt.


verse #21

Mîna Mea îl va sprijini, şi braţul Meu îl va întări.


verse #22

Vrăjmaşul nu -l va prinde, şi cel rău nu -l va apăsa;


verse #23

ci voi zdrobi dinaintea lui pe protivnicii lui, şi voi lovi pe cei ce -l urăsc.


verse #24

Credincioşia şi bunătatea Mea vor fi cu el, şi tăria lui se va înălţa prin Numele Meu.


verse #25

Voi da în mîna lui marea, şi în dreapta lui rîurile.


verse #26

El Îmi va zice: „Tu eşti Tatăl meu, Dumnezeul meu şi Stînca mîntuirii mele!”


verse #27

Iar Eu îl voi face întîiul născut, cel mai înalt dintre împăraţii pămîntului.


verse #28

Îi voi păstra totdeauna bunătatea Mea, şi legămîntul Meu îi va fi neclintit.


verse #29

Îi voi face vecinică sămînţa, şi scaunul lui de domnie ca zilele cerurilor.


verse #30

Dacă fiii lui vor părăsi Legea Mea, şi nu vor umbla după poruncile Mele,


verse #31

dacă vor călca orînduirile Mele, şi nu vor păzi poruncile Mele,


verse #32

atunci le voi pedepsi fărădelegile cu nuiaua, şi nelegiuirile cu lovituri;


verse #33

dar nu-Mi voi îndepărta deloc bunătatea dela ei, şi nu-Mi voi face credincioşia de minciună;


verse #34

nu-Mi voi călca legămîntul, şi nu voi schimba ce a ieşit de pe buzele mele.


verse #35

Am jurat odată pe sfinţenia Mea: să mint Eu oare lui David?


verse #36

Sămînţa lui va dăinui în veci; scaunul lui de domnie va fi înaintea Mea ca soarele;


verse #37

ca luna, va dăinui pe vecie, şi ca martorul credincios din cer. -(Oprire).


verse #38

Şi totuş, Tu l-ai îndepărtat, şi Te-ai mîniat pe unsul Tău;


verse #39

ai nesocotit legămîntul făcut cu robul Tău; i-ai doborît şi i-ai pîngărit cununa.


verse #40

I-ai prăbuşit toate zidurile, şi i-ai dărîmat toate cetăţuile.


verse #41

Toţi trecătorii îl jăfuiesc, şi a ajuns de batjocura vecinilor lui.


verse #42

Ai înălţat dreapta protivnicilor lui, ai înveselit pe toţi vrăjmaşii lui,


verse #43

ai făcut ca ascuţişul săbiei lui să dea înapoi, şi nu l-ai sprijinit în luptă.


verse #44

Ai pus capăt strălucirii lui, şi i-ai trîntit la pămînt scaunul de domnie;


verse #45

i-ai scurtat zilele tinereţii, şi l-ai acoperit de ruşine. -(Oprire)


verse #46

Pînă cînd, Doamne, Te vei ascunde fără încetare, şi-Ţi va arde mînia ca focul?


verse #47

Adu-ţi aminte ce scurtă este viaţa mea, şi pentruce nimic ai făcut pe toţi fiii omului.


verse #48

Este vreun om care să poată trăi şi să nu vadă moartea, care să poată să-şi scape sufletul din locuinţa morţilor? -


verse #49

Unde sînt, Doamne, îndurările Tale dintîi, pe cari le-ai jurat lui David, în credincioşia Ta?


verse #50

Adu-ţi aminte, Doamne, de ocara robilor Tăi, adu-ţi aminte că port în sîn ocara multor popoare;


verse #51

adu-Ţi aminte de ocările vrăjmaşilor Tăi, Doamne; de ocările lor împotriva paşilor unsului Tău!


verse #52

Binecuvîntat să fie Domnul în veci! Amin! Amin!

Chapters:


Books