chapter 3
Începem să ne lăudăm singuri? Sau avem nevoie de scrisori de recomandare către voi și de la voi, cum au nevoie alții? Nu.
Voi sunteți scrisoarea noastră, scrisă în inimile noastre, știută și citită de toți oamenii.
Voi arătați că sunteți o scrisoare de la Cristos, rodul muncii noastre. Această scrisoare nu este scrisă cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu. Și nu este scrisă pe tăblițe de piatră, ci pe tăblițele de carne ale inimii omenești.
Prin Cristos, putem avea această încredere înaintea lui Dumnezeu.
Nu că am gândi că avem în noi înșine capacitatea de a face această lucrare prin forțe proprii; capacitatea aceasta vine de la Dumnezeu.
Dumnezeu ne-a făcut capabili să fim slujitori vrednici ai unui nou legământ, nu al Legii scrise, ci al Duhului. Căci Legea scrisă omoară, pe când Duhul dă viață.
Slujba aducătoare de moarte (adică Legea scrisă pe table de piatră) a venit cu slavă, așa încât evreii nu puteau privi fața lui Moise din cauza strălucirii sale, deși această slavă era trecătoare.
Atunci slujba Duhului va avea și mai multă slavă.
Slujba care aduce îndreptățire va avea mult mai multă slavă decât slujba care aducea condamnarea și care a avut și ea slava ei.
Ceea ce a avut slavă este acum fără slavă, deoarece a fost întrecută în strălucire de slava mult mai mare.
Dacă slujba care urma să dispară a avut slavă, atunci lucrarea care va rămâne pentru totdeauna va avea cu mult mai multă slavă.
Pentru că avem o astfel de speranță, avem și o mare îndrăzneală.
Noi nu suntem ca Moise, care și-a acoperit fața cu un văl, astfel încât poporul Israel să nu privească țintă la sfârșitul a ceea ce era trecător.
Mințile evreilor au fost întunecate, căci, până în ziua de astăzi, rămâne același văl atunci când este citit Vechiul Testament. Vălul nu este înlăturat. El este dat la o parte doar în Cristos.
Dar până astăzi, oricând este citită Legea lui Moise, rămâne un văl peste inimile lor.
Dar când cineva se întoarce la Domnul, vălul este dat la o parte.
Acest „Domn“ este Duhul. Acolo unde este Duhul Domnului, este libertate.
Noi nu avem fața acoperită de vreun văl și reflectăm slava Domnului ca într-o oglindă. În felul acesta suntem schimbați ca să semănăm cu Isus, cu o slavă care crește continuu și care vine de la Domnul care este Duhul.