Scrisoarea lui Pavel către Romani

Chapters:

… 6 7 8 9 10 …   ⇤ ← 8 → ⇥

verse #1

Prin urmare, pentru cei ce sunt în Cristos Isus nu există condamnare

verse #2

pentru că, în Cristos Isus, legea Duhului, care aduce viață, m-a eliberat de legea păcatului, care duce la moarte.

verse #3

Dumnezeu a făcut singurul lucru pe care nu-l putea face Legea, care era lipsită de putere din cauza naturii noastre păcătoase. El L-a trimis pe singurul Său Fiu, într-un trup omenesc supus păcatului, la fel ca al nostru, spre a fi jertfă pentru păcat. Dumnezeu a condamnat păcatul în acest trup

verse #4

pentru ca cerințele drepte ale Legii să se împlinească în noi. Noi nu mai trăim ascultând de îndemnurile naturii noastre păcătoase, ci ascultăm de îndemnurile Duhului.

verse #5

Cei care trăiesc după voia naturii lor păcătoase se gândesc la dorințele naturii lor păcătoase. Cei care trăiesc în Duhul se gândesc la ce dorește Duhul.

verse #6

Mintea controlată de natura păcătoasă duce la moarte. Dar mintea controlată de Duhul duce la viață și pace.

verse #7

Mintea controlată de natura păcătoasă este împotriva lui Dumnezeu pentru că nu se supune și nici nu se poate supune Legii lui Dumnezeu.

verse #8

Cei care ascultă de dorințele naturii lor păcătoase nu pot fi pe placul lui Dumnezeu.

verse #9

Dar voi sunteți conduși de Duhul și nu de natura voastră păcătoasă, dacă Duhul lui Dumnezeu locuiește cu adevărat în voi. Dar dacă cineva nu are Duhul lui Cristos, nu este al lui Cristos.

verse #10

Pe de altă parte, dacă Cristos este în voi, deși trupurile voastre sunt moarte din cauza păcatului, Duhul vă dă viață pentru că ați fost îndreptățiți.

verse #11

Și dacă Duhul care L-a înviat pe Isus dintre cei morți trăiește în voi, Dumnezeu, care L-a înviat pe Isus dintre cei morți, va da viață și trupurilor voastre muritoare, prin Duhul Său care locuiește în voi.

verse #12

De aceea, fraților, noi avem o obligație, dar nu aceea de a trăi conform naturii păcătoase.

verse #13

Dacă veți trăi în ascultare de natura voastră păcătoasă, veți muri. Dar dacă, prin puterea Duhului, omorâți lucrările rele ale trupului, veți trăi.

verse #14

Cei ce sunt conduși de Duhul lui Dumnezeu sunt copiii lui Dumnezeu.

verse #15

Duhul pe care L-ați primit nu vă face din nou sclavi ai fricii. Voi ați primit Duhul care face din voi copii ai lui Dumnezeu. Prin Duhul strigăm: „Ava, Tată!“

verse #16

Duhul Însuși mărturisește cu duhurile noastre că suntem copiii lui Dumnezeu.

verse #17

Dacă suntem copiii lui Dumnezeu, suntem și moștenitorii Lui. Și suntem moștenitorii lui Dumnezeu și moștenitori împreună cu Cristos. Dar pentru a primi această moștenire, trebuie să și suferim împreună cu Cristos. Apoi vom fi și noi slăviți împreună cu El.

verse #18

Eu cred că suferințele noastre de acum nu se compară cu slava care ne va fi arătată.

verse #19

Creația lui Dumnezeu așteaptă cu nerăbdare ziua când El îi va arăta pe cei ce sunt copiii Săi.

verse #20

Creația a fost supusă zădărniciei, dar nu de bunăvoie, ci din cauza Celui care a supus-o. Totuși există speranța

verse #21

că această lume creată va fi eliberată de sub sclavia degradării și că se va bucura de libertatea slavei copiilor lui Dumnezeu.

verse #22

Știm că întreaga creație a lui Dumnezeu a așteptat până acum, suspinând în durere, ca o femeie care naște.

verse #23

Și nu numai creația suspină, ci și noi suspinăm înăuntrul nostru. Noi avem în ființa noastră Duhul lui Dumnezeu ca primă parte și ca o garanție a binecuvântării Lui și așteptăm ca Dumnezeu să ne înfieze deplin prin eliberarea trupurilor noastre.

verse #24

Căci în această speranță am fost mântuiți. Dacă am vedea ceea ce sperăm, atunci nu am mai avea speranță. Pentru că nu putem spera ceea ce avem deja.

verse #25

Noi sperăm ceea ce nu vedem încă și așteptăm cu răbdare.

verse #26

La fel ne ajută și Duhul în slăbiciunea noastră. Noi nu știm pentru ce să ne rugăm. Dar Duhul Însuși Îi vorbește lui Dumnezeu pentru noi, cu suspine nerostite.

verse #27

Dar Dumnezeu, care vede ce este în inimile noastre, știe ce vrea să-I spună Duhul. Duhul vorbește în numele sfinților, după voia lui Dumnezeu.

verse #28

Știm că în toate lucrurile Dumnezeu lucrează spre binele celor ce-L iubesc, al celor chemați după planul Său.

verse #29

Dumnezeu a știut cine sunt ei chiar înainte de a crea lumea. Și a hotărât ca ei să fie asemenea chipului Fiului Său pentru ca El să fie primul născut dintre mulți frați.

verse #30

Dumnezeu i-a chemat pe cei pe care i-a pus deoparte. Și pe cei chemați i-a și îndreptățit. Și celor declarați drepți de El le-a dat și slavă.

verse #31

Ce vom spune deci despre aceste lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?

verse #32

El nu L-a cruțat nici pe propriul Său Fiu, ci L-a dat ca să fie omorât pentru noi. Cu atât mai mult acum Dumnezeu ne va da totul împreună cu Fiul Său.

verse #33

Cine îi va acuza pe aleșii lui Dumnezeu? Nimeni! Dumnezeu este Cel care-i îndreptățește.

verse #34

Cine îi va condamna? Nimeni. Cristos Isus este Cel care a murit și (ceea ce este și mai important) a și înviat. El stă la dreapta lui Dumnezeu și mijlocește pentru noi.

verse #35

Ce ne va despărți de dragostea lui Cristos? Nimic. Nici necazul, nici suferința, nici persecuțiile, nici foametea, nici lipsa de îmbrăcăminte, nici primejdia, nici moartea.

verse #36

După cum este scris în Scripturi:

„Pentru Tine suntem în primejdie
        de moarte tot timpul.
    Suntem considerați
        ca niște oi destinate tăierii.“
            (Psalmul 44.22)

verse #37

Dar în toate acestea noi suntem mai mult decât învingători prin Dumnezeu care Și-a arătat dragostea Lui pentru noi.

verse #38

Pentru că eu sunt convins că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici duhurile conducătoare, nici prezentul, nici viitorul, nici puterile spirituale,

verse #39

nici ceea ce este deasupra noastră, nici ceea ce este sub noi și nici un alt lucru creat nu ne poate despărți de dragostea lui Dumnezeu pe care El ne-o arată în Cristos Isus, Domnul nostru.

Chapters:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16