Iov
16. fejezet
1. vers
Iov a luat cuvîntul şi a zis:
2. vers
„Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toţi sînteţi nişte mîngîietori supărăcioşi.
3. vers
Cînd se vor sfîrşi aceste vorbe în vînt? Şi pentruce atîta supărare în răspunsurile tale?
4. vers
Ca voi aş vorbi eu, de aţi fi în locul meu? V`aş copleşi cu vorbe, aş da din cap la voi,
5. vers
v`aş mîngîia cu gura, şi aş mişca din buze ca să vă uşurez durerea?
6. vers
Dacă vorbesc, durerea nu mi s`alină, iar dacă tac, cu ce se micşorează?
7. vers
Dar acum, vai! El m`a stors de puteri… Mi-ai pustiit toată casa!
8. vers
M`ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă slăbiciunea mea, care se ridică şi mă învinuie în faţă.
9. vers
Mă sfîşie şi mă urmăreşte în mînia Lui, scrîşneşte din dinţi împotriva mea, mă loveşte şi mă străpunge cu privirea Lui.
10. vers
Ei deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc şi mă bat peste obraji, se învierşunează cu toţii după mine.
11. vers
Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiţi, şi mă aruncă în mînile celor răi.
12. vers
Eram liniştit, şi m`a scuturat, m`a apucat de ceafă şi m`a zdrobit, a tras asupra mea ca într`o ţintă.
13. vers
Săgeţile Lui mă înconjură de toate părţile; îmi străpunge rărunchii fără milă, îmi varsă fierea pe pămînt,
14. vers
mă frînge bucăţi, bucăţi, se aruncă asupra mea ca un războinic.
15. vers
Mi-am cusut un sac pe piele, şi mi-am prăvălit capul în ţărînă.
16. vers
Plînsul mi -a înroşit faţa; şi umbra morţii este pe pleoapele mele.
17. vers
Totuş n`am făcut nicio nelegiuire, şi rugăciunea mea totdeauna a fost curată.
18. vers
Pămîntule, nu-mi acoperi sîngele, şi vaietele mele să n`aibă margine!
19. vers
Chiar acum, martorul meu este în cer, apărătorul meu este în locurile înalte.
20. vers
Prietenii mei rîd de mine, dar eu mă rog lui Dumnezeu cu lacrămi,
21. vers
să facă dreptate omului înaintea lui Dumnezeu, şi fiului omului împotriva prietenilor lui.
22. vers
Căci numărul anilor mei se apropie de sfîrşit, şi mă voi duce pe o cărare de unde nu mă voi mai întoarce.
Könyvek
