Iov
10. fejezet
1. vers
M`am desgustat de viaţă! Voi da drum slobod plîngerii mele, voi vorbi în amărăciunea sufletului meu.
2. vers
Eu zic lui Dumnezeu: ,Nu mă osîndi! Arată-mi pentru ce Te cerţi cu mine!
3. vers
Îţi place să chinuieşti, să dispreţuieşti făptura mînilor Tale, în timp ce faci să-Ţi strălucească bunăvoinţa peste sfatul celor răi?
4. vers
Oare ai ochi de carne, sau vezi cum vede un om?
5. vers
Zilele Tale sînt ca zilele omului, şi anii Tăi ca anii lui,
6. vers
ca să cercetezi fărădelegea mea şi să cauţi păcatul meu,
7. vers
cînd ştii bine că nu sînt vinovat, şi că nimeni nu mă poate scăpa din mîna Ta?
8. vers
Mînile Tale m`au făcut şi m`au zidit, ele m`au întocmit în întregime… Şi Tu să mă nimiceşti!
9. vers
Adu-Ţi aminte că Tu m`ai lucrat ca lutul; şi vrei din nou să mă prefaci în ţărînă?
11. vers
M`ai îmbrăcat cu piele şi carne, m`ai ţesut cu oase şi vine;
12. vers
mi-ai dat bunăvoinţa Ta şi viaţa, m`ai păstrat cu suflarea prin îngrijirile şi paza Ta.
13. vers
Iată totuş ce ascundeai în inima Ta, iată, ştiu acum, ce aveai de gînd:
14. vers
că, dacă păcătuiesc, să mă pîndeşti, şi să nu-mi ierţi fărădelegea.
15. vers
Dacă sînt vinovat, vai de mine! Dacă sînt nevinovat, nu îndrăznesc să-mi ridic capul, sătul de ruşine şi cufundat în ticăloşia mea.
16. vers
Şi dacă îndrăznesc să -l ridic, mă urmăreşti ca un leu, mă loveşti cu lucruri de mirat,
17. vers
Îmi pui înainte noi martori împotrivă, Îţi creşte mînia împotriva mea, şi mă năpădeşti cu o droaie de nenorociri.
18. vers
Pentruce m`ai scos din pîntecele mamei mele? O, de aş fi murit, şi ochiul să nu mă fi văzut!
19. vers
Aş fi ca şi cum n`aş fi fost, şi din pîntecele mamei mele aş fi trecut în mormînt!
20. vers
Nu sînt zilele mele destul de puţine? Să mă lase dar, să plece dela mine, şi să răsuflu puţin,
21. vers
înainte de a mă duce, ca să nu mă mai întorc,
22. vers
în ţara întunerecului şi a umbrei morţii, în ţara negurii adînci, unde domneşte umbra morţii şi neorînduiala, şi unde lumina este ca întunerecul!”
Könyvek
