Iov
31. fejezet
1. vers
Făcusem un legămînt cu ochii mei, şi nu mi-aş fi oprit privirile asupra unei fecioare.
2. vers
Dar ce soartă mi -a păstrat Dumnezeu de sus? Ce moştenire mi -a trimes Cel Atotputernic din ceruri?
3. vers
Peirea nu -i oare pentru cel rău, şi nenorocirea pentru cei ce fac fărădelege?
4. vers
N`a cunoscut Dumnezeu căile mele? Nu mi -a numărat El toţi paşii mei?
5. vers
Dacă am umblat cu minciuna, de mi -a alergat piciorul după înşelăciune:
6. vers
să mă cîntărească Dumnezeu în cumpăna celor fără prihană, şi-mi va vedea neprihănirea!
7. vers
De mi s`a abătut pasul depe calea cea dreaptă, de mi -a urmat inima ochii, de s`a lipit vreo întinăciune de mînile mele,
8. vers
atunci eu să samăn şi altul să secere, şi odraslele mele să fie desrădăcinate!
9. vers
Dacă mi -a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pîndit la uşa aproapelui meu,
10. vers
atunci nevastă-mea să macine pentru altul, şi s`o necinstească alţii!
11. vers
Căci aceasta ar fi fost o nelegiuire, o fărădelege vrednică să fie pedepsită de judecători,
12. vers
un foc care mistuie pînă la nimicire, şi care mi-ar fi prăpădit toată bogăţia.
13. vers
De aş fi nesocotit dreptul slugii sau slujnicei mele, cînd se certau cu mine,
14. vers
ce aş putea să fac, cînd se ridică Dumnezeu? Ce aş putea răspunde cînd pedepseşte El?
15. vers
Cel ce m`a făcut pe mine în pîntecele mamei mele, nu l -a făcut şi pe el? Oare nu ne -a întocmit acelaş Dumnezeu în pîntecele mamei?
16. vers
Dacă n`am dat săracilor ce-mi cereau, dacă am făcut să se topească de plîns ochii văduvei,
17. vers
dacă mi-am mîncat singur pînea, fără ca orfanul să-şi fi avut şi el partea lui din ea,
18. vers
eu, care din tinereţă l-am crescut ca un tată, eu, care dela naştere am sprijinit pe văduvă;
19. vers
dacă am văzut pe cel nenorocit ducînd lipsă de haine, pe cel lipsit neavînd învălitoare,
20. vers
fără ca inima lui să mă fi binecuvîntat, fără să fi fost încălzit de lîna mieilor mei;
21. vers
dacă am ridicat mîna împotriva orfanului, pentrucă mă simţeam sprijinit de judecători;
22. vers
atunci, să mi se deslipească umărul dela încheietură, să-mi cadă braţul şi să se sfărîme!
23. vers
Căci mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu, şi nu puteam lucra astfel din pricina măreţiei Lui.
24. vers
Dacă mi-am pus încrederea în aur, dacă am zis aurului: ,Tu eşti nădejdea mea`;
25. vers
dacă m`am îngîmfat de mărimea averilor mele, de mulţimea bogăţiilor pe cari le dobîndisem;
26. vers
dacă am privit soarele cînd strălucea, luna cînd înainta măreaţă,
27. vers
şi dacă mi s`a lăsat amăgită inima în taină, dacă le-am aruncat sărutări, ducîndu-mi mîna la gură:
28. vers
şi aceasta este tot o fărădelege care trebuie pedepsită de judecători, căci m`aş fi lepădat de Dumnezeul cel de sus!
29. vers
Dacă m`am bucurat de nenorocirea vrăjmaşului meu, dacă am sărit de bucurie cînd l -a atins nenorocirea,
30. vers
eu, care n`am dat voie limbii mele să păcătuiască, să -i ceară moartea cu blestem;
31. vers
dacă nu ziceau oamenii din cortul meu: ,Unde este cel ce nu s`a săturat din carnea lui?`
32. vers
Dacă petrecea străinul noaptea afară, dacă nu mi-aş fi deschis uşa să intre călătorul;
33. vers
dacă mi-am ascuns fărădelegile, ca oamenii, şi mi-am închis nelegiuirile în sîn,
34. vers
pentrucă mă temeam de mulţime, pentrucă mă temeam de dispreţul familiilor, ţinîndu-mă deoparte şi necutezînd să-mi trec pragul…
35. vers
Oh! de aş găsi pe cineva să m`asculte! Iată apărarea mea, iscălită de mine: să-mi răspundă Cel Atotputernic! Cine-mi va da plîngerea iscălită de protivnicul meu?
36. vers
Ca să -i port scrisoarea pe umăr, s`o leg de fruntea mea ca o cunună;
37. vers
să -i dau socoteală de toţi paşii mei, să mă apropii de el ca un domn.
38. vers
Dacă pămîntul meu strigă împotriva mea, şi dacă brazdele lui varsă lacrămi;
39. vers
dacă i-am mîncat roada fără s`o fi plătit, şi dacă am întristat sufletul vechilor lui stăpîni:
40. vers
atunci să crească spini din el în loc de grîu, şi neghină în loc de orz!” Sfîrşitul cuvintelor lui Iov.
Könyvek
