Faptele Apostolilor

chapter 16


Chapters:


Timotei pleacă cu Pavel și Sila


verse #1

Pavel a mers mai departe la Derbe și Listra. Acolo se afla un ucenic, numit Timotei. El era fiul unei evreice care era credincioasă, iar tatăl său era grec.


verse #2

Toți frații din Listra și din Iconia aveau de spus numai lucruri bune despre Timotei.


verse #3

Pavel ar fi vrut ca Timotei să călătorească împreună cu el. Dar iudeii din locurile acelea știau că tatăl lui Timotei era grec. Așa că Pavel l-a circumcis pe Timotei, din cauza iudeilor.


verse #4

Pavel și tovarășii lui au trecut prin alte cetăți. Ei le duceau credincioșilor hotărârile luate de apostoli și de conducătorii din Ierusalim și îi încurajau să le urmeze.


verse #5

Iar bisericile deveneau mai puternice în credință și creșteau în număr în fiecare zi.


Pavel este chemat să plece din Asia


verse #6

Pavel și cei care erau cu el au trecut prin ținuturile Frigia și Galatia. Duhul Sfânt îi împiedicase să vestească Cuvântul în Asia.


verse #7

Pavel și Timotei au ajuns la marginea Misiei și se pregăteau să intre în Bitinia, dar Duhul lui Isus nu i-a lăsat.


verse #8

Atunci ei au trecut de Misia și s-au dus în Troa.


verse #9

În timpul nopții, Pavel a avut o viziune . Un om din Macedonia stătea acolo și îl implora pe Pavel: „Treci marea și vino în Macedonia să ne ajuți!“


verse #10

După ce a avut Pavel viziunea, imediat ne-am pregătit să plecăm în Macedonia. Am înțeles că Dumnezeu ne chema să le spunem acestor oameni Vestea Bună.


Convertirea Lidiei


verse #11

Am plecat cu corabia din Troa și am mers drept la Samotracia, iar în ziua următoare am mers la Neapolis.


verse #12

De acolo am plecat în Filipi, cetatea cea mai importantă din acea parte a Macedoniei. Filipi este o colonie romană. Am rămas în această cetate câteva zile.


verse #13

În ziua sabatului, am ieșit afară pe poarta cetății, lângă un râu, unde credeam că este un loc de rugăciune. Ne-am așezat și am început să vorbim cu femeile care se adunaseră acolo.


verse #14

Printre ele, se afla o femeie numită Lidia, din cetatea Tiatira, care se ocupa cu vânzarea hainelor de purpură. Ea se închina lui Dumnezeu. Lidia asculta ceea ce spunea Pavel. Domnul i-a deschis inima și ea a crezut cele auzite.


verse #15

După ce a fost botezată împreună cu toată casa ei, ea ne-a rugat: „Dacă mă considerați credincioasă Domnului, atunci veniți să stați în casa mea!“ Și a insistat foarte mult să mergem.


Temnicerul din Filipi


verse #16

Odată, când mergeam spre locul de rugăciune, ne-a ieșit în cale o tânără sclavă, care avea un duh prin care putea să prezică viitorul. Stăpânii ei câștigaseră foarte mulți bani din prezicerile ei.


verse #17

Ea s-a luat după Pavel și noi ceilalți, strigând: „Acești oameni sunt slujitorii Dumnezeului Celui Preaînalt. Ei vă vestesc modul în care puteți fi mântuiți!“


verse #18

Ea a făcut lucrul acesta mai multe zile, ceea ce l-a deranjat pe Pavel. El s-a întors și a spus duhului din ea: „În Numele lui Isus Cristos, îți poruncesc să ieși din ea!“ Și duhul a ieșit chiar atunci.


verse #19

Când au văzut stăpânii fetei că speranța lor de a scoate bani din aceasta s-a dus, i-au prins pe Pavel și pe Sila și i-au târât în piață, în fața autorităților.


verse #20

Când i-au dus înaintea conducătorilor, au spus: „Oamenii aceștia sunt iudei și ne tulbură cetatea!


verse #21

Ei propun niște obiceiuri care sunt împotriva legii noastre și noi, care suntem romani, nu putem să le acceptăm sau să le practicăm.“


verse #22

Mulțimea li s-a alăturat, pronunțându-se împotriva lui Pavel și a lui Sila. Conducătorii au rupt hainele de pe ei și au dat ordin să fie bătuți.


verse #23

După multe lovituri, ei au fost aruncați în închisoare. Gardianul a primit ordin să-i păzească cu grijă.


verse #24

După ce a primit un astfel de ordin, el i-a aruncat în celula din centru și le-a prins picioarele în butuci.


verse #25

Cam pe la miezul nopții, Pavel și Sila se rugau și cântau cântece de slavă lui Dumnezeu, iar ceilalți deținuți îi ascultau.


verse #26

Deodată, a avut loc un cutremur de pământ atât de puternic încât s-au clătinat temeliile închisorii. Toate ușile s-au deschis și toți deținuții au fost eliberați din lanțurile lor.


verse #27

Gardianul s-a trezit. Când a văzut ușile închisorii deschise, el și-a scos sabia și se pregătea să se omoare, crezând că deținuții fugiseră.


verse #28

Dar Pavel a strigat tare: „Să nu-ți faci nici un rău, căci suntem aici cu toții.“


verse #29

Gardianul a trimis să fie aduse torțe aprinse, apoi s-a repezit înăuntru. Tremurând de frică, el a căzut la picioarele lui Pavel și ale lui Sila.


verse #30

Apoi i-a condus afară și le-a spus: „Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?“


verse #31

Ei i-au răspuns: „Crede în Domnul Isus și vei fi mântuit—tu și casa ta.“


verse #32

Ei le-au spus Cuvântul lui Dumnezeu gardianului și tuturor celor din casa lui.


verse #33

La acea oră din noapte, gardianul i-a luat și le-a spălat rănile. Chiar atunci, el și toți ai lui au fost botezați.


verse #34

Gardianul i-a adus pe Pavel și Sila în casă și le-a dat să mănânce. Și s-a bucurat că a crezut în Dumnezeu împreună cu toată casa lui.


verse #35

Dimineața, conducătorii și-au trimis soldații, spunându-le: „Eliberați-i pe oamenii aceia!“


verse #36

Gardianul i-a spus lui Pavel: „Autoritățile au trimis oameni să vă elibereze. Puteți pleca acum. Mergeți în pace!“


verse #37

Dar Pavel a spus soldaților: „Deși suntem cetățeni romani, am fost bătuți în fața oamenilor fără să fi fost dovediți vinovați, și apoi ne-au aruncat în închisoare. Iar acum vor să ne dea drumul pe ascuns? În nici un caz! Să vină chiar ei și să ne scoată afară!“


verse #38

Soldații au spus conducătorilor aceste cuvinte. Când au auzit că Pavel și Sila erau romani, aceștia s-au speriat.


verse #39

Ei au venit și le-au cerut scuze. Apoi i-au scos afară și i-au rugat să plece din cetate.


verse #40

Când Pavel și Sila au ieșit din închisoare, s-au dus acasă la Lidia. Acolo ei i-au văzut pe credincioși și i-au încurajat. Apoi au plecat.

Chapters:


Books