chapter 21
Când s-au apropiat de Ierusalim şi au ajuns la Betfaghe, înspre Muntele Măslinilor, Isus i-a trimis pe doi dintre ucenici,
spunându-le: „Duceţi-vă în satul dinaintea voastră. Veţi găsi acolo o măgăriţă legată şi cu ea, un măgăruş. Dezlegaţi-i şi aduceţi-i la Mine!
Dacă vă zice cineva ceva, spuneţi-i: «Domnul are nevoie de ei şi îi va trimite înapoi curând.»“
Acestea s-au întâmplat ca să se împlinească ceea ce fusese spus de către profet:
„Spuneţi cetăţii Sionului:
«Iată! Împăratul tău vine la tine!
Este smerit şi vine călare pe un măgar,
pe un măgăruş,
mânzul unui animal de povară.»“
(Zaharia 9.9)
Ucenicii s-au dus şi au făcut aşa cum le poruncise Isus.
Au adus măgăriţa şi măgăruşul. Apoi şi-au pus hainele peste ei şi Isus S-a aşezat deasupra.
Cei mai mulţi dintre oameni şi-au aşternut hainele pe drum, iar alţii au rupt ramuri din copaci, pe care le-au aşternut pe drum.
Mulţimea care mergea
înaintea şi în urma Lui striga:
„Laudă Ție, Fiul lui David!
Binecuvântat să fie Cel ce vine
în Numele Domnului!
(Psalmul 118.26)
Laudă lui Dumnezeu în ceruri!“
Când a intrat Isus în Ierusalim, cetatea întreagă era cuprinsă de agitaţie şi oamenii întrebau: „Cine este acest om?“
Iar mulţimile răspundeau mereu: „Acesta este profetul Isus; vine din Nazaret, din ţinutul Galileii.“
Isus a intrat în Templu şi i-a alungat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu . A răsturnat mesele celor ce schimbau bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei.
Isus le-a zis: „Este scris în Scriptură: «Casa Mea va fi un loc pentru rugăciune» şi voi aţi făcut din ea «o peşteră pentru tâlhari!»“
Nişte orbi şi nişte infirmi au venit la El în Templu şi i-a vindecat.
Când conducătorii preoţilor şi învăţătorii Legii au văzut minunile pe care le făcuse Isus şi pe copiii din Templu strigând: «Lăudat să fie Fiul lui David!», s-au supărat şi L-au întrebat:
„Auzi ce spun aceşti copii?“
Şi Isus le-a răspuns: „Da, aud. Oare n-aţi citit în Scriptură: «Ai făcut astfel încât până şi copiii şi pruncii care sug cântă laude»?“
Apoi i-a lăsat şi a plecat de la Ierusalim în Betania, unde Şi-a petrecut noaptea.
Dimineaţa devreme, pe când venea spre cetate, lui Isus I s-a făcut foame.
A văzut un smochin lângă drum, S-a dus spre el, dar nu a găsit decât frunze. Aşa că i-a zis: „Să nu mai dai roade niciodată!“ Iar smochinul s-a uscat pe loc.
Când au văzut ucenicii acest lucru, au rămas uimiţi şi au zis: „Cum de s-a uscat atât de repede smochinul?“
Isus le-a răspuns: „Adevărat vă spun că, dacă aveţi credinţă şi nu vă îndoiţi, nu numai că veţi putea face smochinului ce i-am făcut Eu, dar dacă spuneţi acestui munte: «Ridică-te şi aruncă-te în mare!», aşa se va întâmpla.
Şi orice veţi cere în rugăciune, cu credinţă, veţi primi.“
După ce a intrat Isus în Templu, conducătorii preoţilor şi bătrânii poporului au venit la El, în timp ce îi învăţa pe oameni şi L-au întrebat: „Cu ce autoritate faci Tu aceste lucruri şi cine Ți-a dat această autoritate?“
Isus le-a răspuns: „Am să vă pun şi Eu doar o întrebare şi, dacă Îmi răspundeţi, vă voi spune şi Eu cu ce autoritate fac acestea.
De unde venea botezul lui Ioan? De la Dumnezeu sau de la oameni?“
Au început să vorbească între ei şi au zis: „Dacă spunem: «De la Dumnezeu», va zice: «Atunci de ce nu l-aţi crezut?».
Iar dacă spunem: «De la oameni», ne temem de reacţia oamenilor, pentru că mulţimea îl consideră pe Ioan un profet.»“
Aşa că I-au răspuns: „Nu ştim de unde venea!“
„Atunci nici Eu n-am să vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri“, le-a spus Isus.
„Spuneţi-Mi, ce credeţi? Un om avea doi fii. S-a dus la primul şi i-a zis: «Fiule, du-te şi lucrează astăzi la vie!», dar fiul i-a răspuns: «Nu mă duc!»
Dar mai târziu s-a răzgândit şi s-a dus.
Apoi s-a dus la celălalt fiu şi i-a spus acelaşi lucru. Iar el i-a zis: «Mă voi duce, domnule!» Dar nu s-a dus.
Care dintre ei a făcut ce i-a spus tatăl?“
Şi ei au zis: „Primul.“
Isus le-a zis: „Vă spun adevărul: vameşii şi prostituatele vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu înaintea voastră.
Căci Ioan a venit să vă arate cum să trăiţi drept şi nu l-aţi crezut. Însă vameşii şi prostituatele l-au crezut. Voi aţi văzut că s-a întâmplat aşa şi tot aţi refuzat să vă schimbaţi viaţa şi să-l credeţi.“
„Ascultaţi altă pildă. Era odată un proprietar care plantase o vie. A pus un gard în jurul ei, a săpat o groapă pentru teasc şi a construit un turn de pază. Apoi a arendat-o unor viticultori şi a plecat în călătorie.
Când a venit vremea recoltării strugurilor, proprietarul viei şi-a trimis slujitorii la viticultori pentru a-şi lua partea sa din struguri.
Dar viticultorii i-au prins pe slujitori. Pe unul l-au bătut, pe unul l-au omorât şi pe celălalt l-au lovit cu pietre.
Proprietarul viei şi-a trimis slujitorii încă o dată, mai mulţi decât prima dată, dar viticultorii le-au făcut la fel.
Apoi l-a trimis pe fiul său, spunându-şi: «Cu siguranţă, îl vor respecta pe fiul meu!»
Dar când l-au văzut viticultorii pe fiu, şi-au spus: «Acesta este moştenitorul! Haideţi să-l omorâm şi să-i luăm moştenirea.»
Aşa că l-au prins, l-au scos afară din vie şi l-au omorât.
Deci ce le va face proprietarul viei acelor viticultori când va veni?“
Ei I-au spus: „Îi va nimici fără milă pe acei viticultori răi şi va da via pe mâna altor viticultori, care-i vor da partea sa din recoltă la timp.“
Isus le-a zis: „Cu siguranţă aţi citit în Scripturi:
«Piatra pe care au aruncat-o zidarii
a devenit piatra din capul unghiului.
Domnul a făcut lucrul acesta
şi este minunat în ochii noştri.»
(Psalmul 118.22–23)
De aceea vă spun: Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată de la voi şi va fi dată unui popor care va aduce roadele potrivite pentru Împărăţie.
Cel ce va cădea peste piatra aceasta va fi făcut bucăţi şi dacă piatra va cădea peste cineva, îl va zdrobi.“1
Când conducătorii preoţilor şi fariseii au auzit pildele lui Isus, au înţeles că era vorba despre ei.
Ar fi încercat să-L aresteze, dar le era teamă de mulţime pentru că oamenii Îl considerau un profet.
The software aims to connect everyone with the text of the Bible on a quickly accessible, customisable interface.
The name refers to both connectivity and speed…
“Let every man be swift to hear, slow to speak, and slow to anger!”
With love, Tom Károly