chapter 8
Când a coborât Isus de pe munte, o mare mulţime de oameni L-a urmat.
Atunci a venit la Isus un lepros, a îngenuncheat în faţa Lui şi a spus: „Doamne, dacă vrei, poţi să mă vindeci.“
Atunci Isus a întins mâna şi l-a atins, spunându-i: „Da, vreau. Fii vindecat!“ Şi el s-a vindecat imediat de lepră.
Apoi Isus i-a zis: „Nu spune nimănui ce ţi s-a întâmplat. Mai bine du-te şi arată-te preotului. Apoi adu darul pe care l-a poruncit Moise drept mărturie a vindecării voastre înaintea oamenilor.“
În timp ce Isus intra în Capernaum, un centurion roman s-a apropiat şi L-a implorat să-l ajute.
I-a spus: „Doamne, slujitorul meu este acasă, în pat. Este paralizat şi are dureri mari.“
Atunci Isus i-a spus centurionului: „Voi veni şi-l voi vindeca.“
Centurionul I-a răspuns: „Doamne, nu merit să vii în casa mea. Porunceşte doar şi slujitorul meu va fi vindecat.
Ştiu asta pentru că sunt un om sub autoritate şi am soldaţi sub comanda mea. Îi spun unui soldat: «Du-te!» şi se duce. Îi spun altuia: «Vino!» şi vine. Şi sclavului meu îi spun: «Fă lucrul acesta!» şi el îl face.“
Când a auzit Isus aceste lucruri, a rămas uimit şi le-a spus celor care-L urmau: „Vă spun adevărul: nu am găsit nicăieri în Israel o credinţă atât de mare.
Şi vă mai spun că mulţi vor veni de la răsărit şi de la apus şi vor sta la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov în Împărăţia cerurilor.
Iar cei pentru care a fost pregătită Împărăţia vor fi aruncaţi afară în întuneric, unde sunt plânsete şi scrâşnet de dinţi.“
Apoi Isus i-a spus centurionului: „Du-te şi să ţi se împlinească după credinţa ta.“ Iar slujitorul său s-a vindecat chiar în acel moment.
Când a ajuns Isus acasă la Petru, a găsit-o-pe soacra acestuia întinsă pe pat, cu febră mare.
El i-a atins mâna, iar febra a lăsat-o. Apoi ea s-a ridicat şi a început să-I slujească.
Seara, I-au adus lui Isus mulţi oameni posedaţi de duhuri rele. Şi, cu o poruncă, Isus a alungat duhurile rele şi i-a vindecat pe toţi cei bolnavi.
Acestea s-au întâmplat pentru a se împlini tot ce fusese spus de către Dumnezeu prin profetul Isaia:
„Şi a luat asupra Lui suferinţele noastre
şi a purtat bolile noastre.“
(Isaia 53.4)
Când a văzut Isus mulţimea din jurul Lui, a poruncit ucenicilor să treacă de cealaltă parte a mării.
Un învăţător al Legii s-a apropiat de El şi i-a spus: „Învăţătorule, Te voi urma oriunde vei merge.“
Atunci Isus i-a răspuns: „Vulpile au vizuini şi păsările au cuiburi, dar Fiul omului nu are unde să-Şi aşeze capul.“
Alt ucenic i-a spus: „Doamne, dă-mi voie mai întâi să mă duc şi să-mi îngrop tatăl.“
Însă Isus i-a spus: „Urmează-Mă şi lasă-i pe morţi să-şi îngroape morţii.“
Isus S-a urcat într-o barcă, iar ucenicii Săi L-au însoţit.
Atunci a început pe mare o furtună atât de puternică, încât barca era acoperită de valuri. Isus dormea.
Ucenicii s-au apropiat de El şi L-au trezit, spunându-I: „Doamne, salvează-ne, fiindcă pierim!“
El le-a spus: „De ce sunteţi atât de fricoşi, oameni cu credinţă puţină?“ Apoi S-a sculat, a mustrat vânturile şi marea, şi s-a lăsat o linişte adâncă.
Oamenii erau uimiţi şi spuneau: „Ce fel de om este acesta, de-L ascultă până şi vânturile şi marea?“
Când a ajuns Isus de partea cealaltă a mării, în ţinutul gadarenilor, L-au întâmpinat doi oameni posedaţi de demoni care ieşiseră dintre morminte. Erau aşa de periculoşi, încât nimeni nu putea să treacă pe drumul acela.
Ei strigau: „Ce vrei de la noi, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit să ne chinuieşti înainte de vreme?“
Departe de ei era o turmă mare de porci care păşteau.
Aşa că duhurile rele L-au rugat: „Dacă ne scoţi afară din aceşti oameni, lasă-ne să ne ducem în turma de porci!“
Şi Isus le-a spus: „Duceţi-vă!“ Şi au ieşit afară şi s-au dus în turma de porci. Apoi întreaga turmă s-a repezit în jos, de pe malul prăpăstios, şi s-a înecat în mare.
Cei ce îi păzeau au fugit în cetate şi au spus tot ceea ce se întâmplase cu porcii şi cu oamenii posedaţi de demoni.
Astfel, toată cetatea a venit să-L întâlnească pe Isus. Şi când L-au văzut, L-au rugat să plece din ţinutul lor.