Iov

chapter 6


Chapters:


verse #1

Iov a luat cuvîntul şi a zis:


verse #2

„Oh! de ar fi cu putinţă să mi se cîntărească durerea, şi să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă,


verse #3

ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie!


verse #4

Căci săgeţile Celui Atotputernic m`au străpuns, sufletul meu le suge otrava, şi groază Domnului bagă fiori în mine!


verse #5

Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeaţă? Mugeşte boul cînd are de mîncare?


verse #6

Poţi mînca ce -i fără gust şi fără sare? Are vreun gust albuşul unui ou?


verse #7

Orice lucru de care aş vrea să nu m`ating, acela -i hrana mea, fie cît de greţoasă ea!


verse #8

O, de mi s`ar asculta dorinţa, şi de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea!


verse #9

De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Şi mîna şi să mă prăpădească!


verse #10

Îmi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu cari mă copleşeşte: că niciodată n`am călcat poruncile Celui Sfînt.


verse #11

La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aştept, cînd sfîrşitul se ştie?


verse #12

Tăria mea oare este o tărie de piatră? Trupul meu e de aramă?


verse #13

Nu sînt eu lipsit de ajutor, şi n`a fugit mîntuirea de mine?


verse #14

Cel ce sufere are drept la mila prietenului, chiar dacă părăseşte frica de Cel Atot puternic.


verse #15

Fraţii mei s`au arătat înşelători ca un pîrîu, ca albia pîraielor cari trec.


verse #16

Un sloi le turbură cursul, zăpada se îngrămădeşte pe ele;


verse #17

vine arşiţa vremii şi seacă, vine căldura soarelui, şi li se usucă albia.


verse #18

Cete de călători se abat din drumul lor, se cufundă în pustie, şi pier.


verse #19

Cetele celor din Tema se uită ţintă la ele, călătorii din Seba sînt plini de nădejde cînd le văd.


verse #20

Dar rămîn înşelaţi în nădejdea lor, rămîn uimiţi cînd ajung la ele.


verse #21

Aşa sînteţi şi voi acum pentru mine. Voi îmi vedeţi necazul, şi vă îngroziţi!


verse #22

V`am zis eu oare: ,Daţi-mi ceva, cheltuiţi din averile voastre pentru mine,


verse #23

scăpaţi-mă din mîna vrăjmaşului, răscumpăraţi-mă din mîna celor răi?`


verse #24

Învăţaţi-mă, şi voi tăcea; faceţi-mă să înţeleg în ce am păcătuit.


verse #25

O cît de înduplecătoare sînt cuvintele adevărului! Dar ce dovedesc mustrările voastre?


verse #26

Vreţi să mă mustraţi pentru tot ce am zis, şi să nu vedeţi decît vînt în cuvintele unui desnădăjduit?


verse #27

Voi năpăstuiţi pe orfan, prigoniţi pe prietenul vostru.


verse #28

Uitaţi-vă la mine, vă rog! Doar nu voi minţi în faţă!


verse #29

Întoarceţi-vă, nu fiţi nedrepţi; întoarceţi-vă, şi mărturisiţi că sînt nevinovat!


verse #30

Este vreo nelegiuire pe limba mea, şi nu deosebeşte gura mea ce este rău?

Chapters:


Books