Apocalipsa lui Ioan

Chapters:

… 12 13 14 15 16 …   ⇤ ← 14 → ⇥

verse #1

Atunci m-am uitat și în fața mea era Mielul stând pe Muntele Sion. Cu El erau o sută patruzeci și patru de mii de oameni care aveau scrise pe frunțile lor Numele Lui și al Tatălui Său.

verse #2

Apoi am auzit un glas din cer, ca vuietul unei cascade sau ca zgomotul unui tunet puternic. Glasul pe care l-am auzit era ca muzica harpiștilor cântând la harpele lor.

verse #3

Oamenii cântau o cântare nouă înaintea tronului, a celor patru ființe vii și a bătrânilor. Nimeni nu putea să învețe cântarea, în afară de cei o sută patruzeci și patru de mii care fuseseră răscumpărați de pe pământ.

verse #4

Ei sunt aceia care nu au avut relații sexuale cu femei; ei sunt virgini și Îl urmează pe Miel oriunde merge El. Au fost răscumpărați dintre ceilalți oameni și sunt prima roadă a recoltei pusă deoparte pentru Dumnezeu și Miel.

verse #5

Nu sunt vinovați de minciună și sunt fără vină.

verse #6

Apoi am văzut un alt înger zburând în înaltul cerului. El avea o Veste Bună eternă pe care urma s-o proclame locuitorilor pământului, tuturor națiunilor, tuturor triburilor, în toate limbile și tuturor popoarelor.

verse #7

El striga: „Temeți-vă de Dumnezeu și slăviți-L, căci a venit vremea ca El să judece lumea! Plecați-vă înaintea Celui ce a făcut cerul și pământul, marea și izvoarele!“

verse #8

A urmat un al doilea înger, care a strigat: „A căzut! Marea cetate a Babilonului a căzut! Ea a făcut ca toate națiunile să bea din vinul furiei lui Dumnezeu din cauza adulterului ei.“

verse #9

Apoi, i-a urmat un al treilea înger, spunând cu glas tare: „Oricine se închină fiarei și statuii ei și primește semnul pe frunte sau pe mână

verse #10

va bea din vinul mâniei lui Dumnezeu, vin nediluat, amestecat în cupa mâniei Lui. Acela va fi torturat în foc și pucioasă, în prezența îngerilor sfinți și a Mielului.

verse #11

Iar fumul chinului lor se va ridica pentru totdeauna. Nu va fi zi sau noapte de odihnă pentru cei se ce închină fiarei și statuii sale sau pentru oricine a primit semnul numelui ei.

verse #12

Aici este ⸤nevoie de⸥ răbdarea sfinților, care țin poruncile lui Dumnezeu și care își păstrează credința lor în Isus.“

verse #13

Apoi am auzit un glas din cer zicând: „Scrie acestea: «Fericiți sunt cei care mor în Domnul de acum încolo!»“
„Așa este“, spune Duhul. „Ei se vor odihni de truda lor, căci faptele lor îi urmează.“

verse #14

Atunci m-am uitat și înaintea mea era un nor alb, iar pe nor stătea o ființă ce semăna cu „Fiul omului“. Pe cap avea o coroană de aur, iar în mână, o seceră ascuțită.

verse #15

Un alt înger a ieșit din Templu, strigându-I cu glas tare Celui ce stătea pe nor: „Folosește-Ți secera și strânge recolta, căci a venit vremea secerișului și recolta pământului este coaptă.“

verse #16

Așa că Cel ce stătea pe nor Și-a învârtit secera peste pământ și pământul a fost secerat.

verse #17

Alt înger a ieșit din Templul aflat în cer, având și el o seceră ascuțită.

verse #18

Iar din altar a ieșit un alt înger care avea putere asupra focului. El a strigat cu glas tare către cel cu secera ascuțită: „Folosește-ți secera ascuțită și culege ciorchinii viței pământului, căci strugurii ei sunt copți.“

verse #19

Iar îngerul și-a legănat secera pe deasupra pământului, a cules strugurii viței pământului și a aruncat strugurii în teascul mâniei mari a lui Dumnezeu.

verse #20

Strugurii au fost călcați în teasc în afara cetății și din teasc a ieșit sânge până la înălțimea căpăstrului cailor, pe o distanță de trei sute de kilometri.

Chapters:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22